PRO et contra

Rusia consideră că amplasarea sistemului american de apărare antirachetă în România, reprezintă un real pericol din punct de vedere al obiectivelor forțelor nuclear-strategice ale Federației Ruse. Pentru că obiectul respectiv poate fi dotat cu lansatoare standard și arme de ofensivă — rachete «Tomahawk», spre exemplu, cu capsulă nucleară și nucleară de luptă. Iar asta înseamnă că este cazul de a fi pregătit un răspuns adecvat…

Galanterierul și cardinalul —  este o forță!

Atunci cînd Traian Băsescu, fiind încă președinte, a cedat solicitărilor afroamericanului Barack Obama și a acceptat amplasarea sistemului antirachetă pe teritoriul țării sale, România a început a fi asemuit cu iepurele în hamei.

Iar atunci cînd la fosta bază a forțelor militare aeriene din România, în apropiere de satul Deveselu (apropo, construită în anul 1952 de către specialiștii sovietici), a început construcția complexului, Bucureștiul a considerat că, de acum în acolo, va amenința Kremlinul și a început să discute cu Rusia printre dinți. Chipurile, dacă ceva… vom fi nemiloși…

Să ții piept rachetelor balistice lansate spre Europa și SUA — este o misiune onorabilă. Însă, sistemul PRO nu este un simplu sistem, care va funcționa pentru recepționarea posibilelor ținte, așa cum afirmă versiunea oficială. PRO reprezintă în sine un sistem complex de urmărire, recunoaștere și control electronic. În definiție, PRO nu este un sistem de apărare, ci o parte a forțelor nucleare strategice. PRO reprezintă armura lor. Și tancul are armura lui, însă, el nu devine, din această cauză, o armă defensivă.

La Deveselu sunt amplasate 24 de lansatoare terestre de rachete SM-3 (Standard Missile-3) în componența a trei baterii mobile.

Aceste rachete interceptează rachetele cu rază mică și medie la o distanță de pînă la trei mii de km. SM-3 sunt prevăzute și pentru interceptarea rachetelor balistice la altitudini atmosferice. Complexul PRO Aegis Ashore a fost, oficial, lansat pentru veghea de lupă pe 12 mai anul curent.

În acest fel, România s-a transformat într-o țintă, care va fi distrusă în primul rînd în cazul izbucnirii unui conflict global, pentru că din cîte se știe, se distrug din start radarele și sursele de informare cu privire la lansarea rachetelor. Legile de război sunt similare pentru toate țările și toate armatele lumii.

Iar acest fapt reprezintă pericol nu doar pentru România, dar și pentru statele vecine — Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina și, în primul rînd, Moldova. Pentru că teritoriile acestor țări pot fi afectate în cazul atacului asupra instalațiilor de radar și alte componente ale sistemului PRO american global.

Războiul coreean-iranian

Adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow a declarat că detașarea scutului antirachetă la baza din Deveselu, România, nu are scopul de a compromite puterea militară a Rusiei, ci de a asigura protecție în fața amenințărilor ce vin din partea Iranului și… Coreii de Nord.

Destul de interesant, dacă e să luăm în calcul că distanța dintre România și Teheran este de 2355 de km, iar pînă la Phenian, în general, nu-i decît o aruncătură de băț — 7754 de km. Dacă cei de la NATO ne tot consideră cretini în toată legea, de ce să nu declare că rachetele Aegis Ashore sunt orientate împotriva baloanelor ce se lansează în Chișinău în week-enduri…

Departamentul de Stat al SUA, în persoana secretarului pentru relații cu societatea, Philip Crowley a explicat, de asemenea, că «scopul principal al scutului antirachetă este pericolul iranian». Experții, însă, au manifestat o atitudine de neîncredere pentru această versiune, cu atît mai mult că însuși Philip Crowley a fost demis în urma unui discurs ratat. Între timp, mulți experți (inclusiv din SUA) pun la îndoială rezonabilitatea și eficiența scutului antirachetă.

În primul rînd, este îndoielnică alegerea statelor unde se planifică a fi dislocate radare și sisteme antirachetă, dacă, cu adevărat, este vorba despre eliminarea pericolelor din partea Iranului și Coreii de Nord. Cum nu s-ar strădui «specialiștii» să ne explice posibilele traiectorii ale rachetelor eventual lansate de pe teritoriul celor două țări, argumentele lor nu par convingătoare.

În al doilea rînd, numărul scuturilor antirachetă, care se planifică a fi dislocate în Europa (20 — 40 de unități), este absolut insuficient nu doar pentru protecția continentului european, ci nici măcar pentru țările în care urmează să fie amplasate.

În principiu, acest fapt dezvăluie ideea principală a proiectului, care este orientat spre protejarea antirachetă globală a teritoriilor SUA, dar nu ale Europei. Iar esența «umbrelei europene» constă doar în recepționarea timpurie a lansării rachetelor balistice fie din Iran, fie din Coreea de Nord sau Pakistan, India, China, însă, în primul rînd — din Rusia, de a calcula traiectoriile lor posibile și eventualele ținte, iar aceste date să fie transmise peste ocean unde acestea vor putea fi utilizate pentru apărarea eficientă și la timp a teritoriilor SUA. Iar sistemele antirachetă, instalate în jurul radarelor din România, Cehia, Polonia, sunt prevăzute doar pentru apărarea acestor radare și, nicidecum, nu sunt pe măsură să îndeplinească alte sarcini.

Răspunsul adecvat

În cadrul unei întrevederi cu premierul grec — Alexis Tsipras, președintele Rusiei, Vladimir Putin a declarat că Moscova va fi nevoită să răspundă la amplasarea sistemelor PRO în România, însă, nu va întreprinde nici un fel de măsuri concrete de dislocare a armamentului pînă nu va vedea rachete pe teritoriile adiacente.

«Este vorba despre dispozitive de lansare și stații de radar. Astăzi, acolo sunt dislocate rachete cu raza de acțiune de 500 de km. Peste cîțiva ani, vor fi rachete cu raza de acțiune de 1000 de km. Noi știm pînă și termenul cînd aceste rachete vor fi puse în funcțiune. Cum să nu, asta pe noi nu ne amenință? Încă cum amenință forțele noastre nucleare», a declarat Putin.

«Însă, mai rău este altceva, că în aceste dispozitive compacte pot fi încărcate complexe ofensive , rachete de atac chiar și acum. Este vorba despre o rază de 2400 de km. Iar schimbarea unei rachete cu alta nu reprezintă nicio dificultate. Este suficient de a modifica software-ul. Nimeni nu va observa acest lucru. Nici măcar România nu va observa», a declarat președintele Rusiei.

Și, într-adevăr, este puțin probabil că românii controlează baza de la Devesel și că pot, cumva, să influențeze amplasarea armamentului americani acolo.

Putin a subliniat că FR va fi nevoită, acum, «să întreprindă anumite acțiuni care vor asigura securitatea noastră». În rezultatul cărora, unele teritorii din România vor deveni ținte.

Ei bine, încă în anul 2002, în regim unilateral, SUA a ieșit din acordul cu privire la limitarea sistemelor de apărare antirachetă dezlegîndu-și, astfel, mîinile. Ce uimitor este în faptul că și Rusia își rezervă dreptul să răspundă adecvat?

Americanii au indicat MAE român să iasă cu un răspuns. «Această poziție (a președintelui Putin — red.) denotă o ignorare a situației reale pe care atît România, cît și aliații săi, au explicat-o în repetate rînduri — cu privire la caracterul exclusiv de apărare a sistemului antirachetă. În același timp, acest lucru poate fi calificat și drept o amenințare la securitatea regională», se menționează în comunicatul de presă. Ei bine, românii curajoși nu se tem de nicio amenințare, nici măcar de una la nivel regional.

Între timp, eforturile SUA pentru crearea sistemelor PRO în Europa, la fel ca și investițiile deloc puține în construcția acestor obiecte, pot fi năprasnice. Problema este că Rusia nu are de gînd să urmărească în liniște asemenea acțiuni provocatoare și, deja, întreprinde măsuri de răspuns. În special, pune cruce pe planurile Pentagonului de a desfășura sisteme PRO în Europa, formarea grupului militar rus cu drepturi depline în Crimeea. Principala surpriză pentru americani constă în dislocarea regimentului purtătorilor de rachete Tu-22M3 la baza aeriană din Gvardeiskii. Este un bombardier cu rază lungă de acțiune, dotat cu rachete de croazieră puternice, capabile să ajungă pînă în orice punct al Europei. Nu trebuie ignorat nici complexul de rachete «Iskander-M» cu o rază de acțiune de la 500 pînă la 2000 de km. Rachetele din cadrul acestui complex au o precizie înaltă, însă, zboară pe o traiectorie imprevizibilă, ceea ce o face, practic, o țintă invulnerabilă pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă.

În 2008, Kremlinul a demonstrat tuturor că Moscova știe cum și cînd să-și ia revanșa: în războiul de cinci zile cu Georgia, Rusia a demonstrat Occidentului că vrea să vadă o lume fără revoluții colorate, fără extinderea NATO în zona ei de influență și fără scuturi antirachetă în preajma ei.

Noi și NATO

Nu este un secret că NATO s-a format și dezvoltat inventîndu-și tot felul de amenințări. În cazul în care nu va exista o amenințare, contribuabilul se va întreba: la ce bun investim bani enormi pentru menținerea acestui monstru global — Alianța Nord-atlantică? Acum, cei de la NATO consideră că un oarecare dușman ipotetic prezintă o amenințare reală pentru Moldova. Cine este acest dușman și de unde s-a luat — este o mare taină.

Cu acordul tacit al conducerii Republicii Moldova, țara noastră s-a transformat într-un poligon pentru generalii și tehnica NATO. De la începutul anului, în Moldova au avut loc cîteva exerciții militare comune cu SUA, inclusiv, exercițiile Dragon Pioneer-2016 cu implicarea tehnicii militare de peste ocean.

De asemenea, în diferite perioade, Moldova a fost vizitată de 17 generali și amirali ai SUA, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, precum și comandantul forțelor americane din Europa general-locotenentul — Ben Hodges.

Conform Constituției, Moldova are statut de neutralitate. Însă, începînd cu anul 1994, țara noastră colaborează cu NATO în cadrul unui parteneriat individual. La Chișinău funcționează un centru informațional al Alianței.

Însă, majoritatea absolută a cetățenilor noștri nu-și doresc prezența NATO pe teritoriul său și percep prezența tehnicii militare NATO drept un abuz împotriva statului lor.