«Amprenta română» în recensămîntul din Moldova

De la desfășurarea recensămîntului populației a trecut al treilea an, guvernele se schimbă, iar noi nici pînă acum nu cunoaștem nimic referitor la rezultatele lui. Ce-i drept, ultimul premier, Pavel Filip, de cîteva ori s-a arătat ca și cum îngrijorat de această problemă – chipurile, cei vinovați vor fi pedepsiți, după care procesul va porni. Dar, nu se știe de ce, procesul încă n-a început…

Printre altele, în ceea ce privește recensămîntul populației și al fondului locativ, Pavel Filip are cu el o legătură dacă nu directă, indirectă — la sigur. Din 20 11 pînă în 2016, dumnealui a fost ministru al tehnologiilor informaționale și comunicațiilor din Moldova. Și cînd cetățenii responsabili și organizațiile nonguvernamentale au început să pună întrebări incomode, el s-a îngrijorat și a dat dispoziția ca prelucrarea datelor să fie urgentată. Această urgentare a început în aprilie curent. Dar dacă datele nu au fost prelucrate, de unde au apărut rezultatele prealabile foarte suspecte?

 Despre faptul că recensămîntul populației s-a făcut cu mari încălcări, deputații-comuniști au vorbit în repetate rînduri. În iunie 2014, la interpelarea deputatului din partea PCRM, Oxana Domenti, directorul Biroului Național de Statistică, Lucia Spoială, a fost invitată în Parlament pentru a da explicații în legătură cu presupusele încălcări comise în procesul recensămîntului populației. Fostul director al Biroului Național de Statistică s-a îndreptățit mult timp și, printre altele, din postul său a fost destituită abia anul acesta.

Referitor la recensămîntul compromis, unii experți spun că datele lui nu au fost analizate și nu au fost făcute publice în mod intenționat. Și asta pentru că Biroul Național de Statistică n-a găsit în rezultatele lui numărul necesar de cetățeni de naționalitate română.