Educația inversă

Potrivit datelor oficiale, aproape jumătate dintre candidați au picat examenele la etapa de bacalaureat. Acum, ei vor trebiui să decidă, merită să-și încerce soarta la anul sau să-și ia adio de la posibilitatea de a obține studii superioare. Din păcate, universitățile devin cetăți imbatabile pentru tinerii care nu dispun de diploma de BAC. Cei care au susținut examenele de bacalaureat, își pun întrebarea: la ce facultate să se înscrie și de ce?

Universitățile pustii

În acest an de învățămînt, în universitățile din țară vor fi înmatriculați cu 3% mai puțini studenți decît anul trecut, mai exact — 17 mii de persoane. Avînd în vedere faptul că, în 2016, examenele de bacalaureat au fost susținute de 11,6 mii de persoane, locuri ar trebui să ajungă pentru toți. Totodată, în instituțiile de învățămînt superior au fost rezervate 6000 de locuri pentru bugetari, fapt care nu schimbă tendința generală. Per ansamblu, în țară se atestă o reducere a locurilor de studii în universități, inclusiv, la buget.

Pentru comparație, să zicem, la Universitatea de Medicină și Farmacie, conform planului de admitere, în anul 2008 au fost alocate 970 de locuri, dintre care 820 — în bază de buget și 150 — la contract (cîte 75 la facultățile de farmacie și stomatologie). La facultatea de medicină și facultatea de sănătate publică, nu au fost prevăzute contracte. În anul de studii 2015 — 2016, planul de înmatriculare prevedea 695 de locuri; 450 la buget și 245 — în bază de contract. Adică, timp de 8 ani de zile, numărul locurilor bugetare s-a redus aproape în jumătate. Se întîmplă pe fundalul unei crize acute a cadrelor medicale în satele republicii. Și nu doar în sate. Spre exemplu, la Bălți, la ora actuală, nu ajung 12 medici de familie.

Catastrofal își pierd popularitatea profesiile legate de sectorul agrar. În special, pentru că acest domeniu, puțin spus, din cauza lipsei finanțării este în declin, iar tinerii, mai ales cei de la orașe, nu vor să-și lege soarta cu proiectele agrare prăbușite din start. În acest fel, începînd cu anul 2009, numărul studenților Universității Agrare a scăzut în jumătate. Poate că la universitatea respectivă s-ar fi înscris tinerii care au absolvit liceele regionale, dacă n-au susținut, însă, BAC-ul nu vor deveni nici mecanizatori calificați și nici veterinari.

Într-o situație delicată s-au pomenit și universitățile. În condițiile în care numărul studenților este mai mic, cheltuielile pentru pregătirea unui specialist sunt în creștere, fapt care influențează considerabil bugetul instituției.

Alternative de peste mări

Ministrul Educației, Corina Fusu, anunța bătînd din palme că, în acest an, sunt cu cîteva zeci de absolvenți mai mult care au susținut examenele pe 9. Ea a uitat, însă, să reamintească că este puțin probabil ca acești eminenți să completeze potențialul de aur al republicii. Majoritatea copiilor cu diplomă de bacalaureat, care au luat pe bune note mari, sunt destul de ambițioși și practici și preferă să obțină studii superioare peste hotare. Cu atît mai mult că au asemenea posibilitate. Cei mai perspectivi dintre ei preferă să rămînă în țara în care și-au făcut studiile sau se stabilesc într-un stat european «confortabil». Așa că, la noi, continuă «fluxul de creier», însă, procesul a întinerit vizibil. Dacă, anterior, plecau din țară profesori cu părul cărunt, astăzi, și tineretul cu perspectivă.

Cea mai apropiată țară europeană unde tind tinerii este România. Deja cîțiva ani la rînd, România oferă în mod constant Moldovei burse studențești — de la 3 la 5 mii de locuri anual. S-ar părea că ar trebui să ne bucurăm, însă, din barei motive, nu ne este vesel. Cum s-a mai spus deja, majoritatea specialiștilor tineri nu mai revin în patrie. Adică, Moldova, anual, alimentează potențialul științific și cel de cadre al României. Însă, problema nu constă doar în asta …

Făcîndu-și studiile în universitățile din România, tinerii noștri își schimbă total mentalitatea. Moldova natală nu mai reprezintă, pentru tinerii specialiști, un stat suveran și independent, unde mai pui că pe ei nu-i sperie deloc faptul că Moldova ar putea dispărea ca stat de pe harta politică a lumii. Vă imaginați cîți părtași ai «unirii» au fost educați în toți acești ani?

În afară de aceasta, înainte de a fi înmatriculați în universitățile din România, tinerilor li se aplică procedura de «spălare a creierilor». Experții au început să studieze acest proces încă acum cîțiva ani. Totul a început de la faptul că părinții unor pretendenți de a studia în România, au comunicat că cererile copiilor lor au fost respinse pentru că ei nu sunt români etnici.

Adică admiterea este selectivă. La drept vorbind, funcționarii din cadrul Ministerului Educației nu au ascuns niciodată faptul că metodologia de admitere a cetățenilor Republicii Moldova în universitățile și colegiile din România, prevede locuri bugetare doar pentru persoanele de naționalitate română și cetățenilor României, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Reprezentanții altor naționalități — cetățeni ai Moldovei — pot studia în România, însă, exclusiv, în bază de contract. Întrucît, astăzi, obținerea cetățeniei române este mai mult decît simplă, unii părinți, pentru binele copiilor lor, își perfectează pașapoarte românești sporind, în acest fel, numărul românilor moldoveni, iar unioniștii își freacă palmele, chipurile, se întețesc rîndurile noastre…

De altfel, locuri de studii la buget sunt oferite Moldovei și de către alte state. Anual, absolvenții noștri merg la studii în Bulgaria, Ucraina, Germania, Turcia, China, Italia. În linii generale, spectrul geografic este larg. Conform calculelor modeste, anual, circa 6 mii de studenți pleacă peste hotare. Locuri bugetare sunt oferite și de către Federația Rusă, iar tinerii moldoveni sunt admiși la studii fără a fi luată în calcul apartenența lor etnică. Și încă ceva … nici un stat menționat mai sus, în afară de România, nu consideră că Moldova este țara sa numărul doi…

Ce am avut de pierdut?

Tinerii se conving din ce în ce mai mult că universitățile din Moldova nu fac față concurenței cu instituțiile de învățămînt din alte state, alegerea de a rămîne în Moldova este fără perspectivă, de aceea, este mai bine să înveți și să lucrezi peste hotare. În țară rămîn cei care nu au reușit să susțină examenele la treapta de bacalaureat și să obțină studii superioare. Dar nici ei nu se rețin pentru multă vreme. Cei care au bani, își găsesc un loc la studii peste hotare în bază de contract. Cei care nu au bani — completează șantierele de construcție din Rusia și țările Uniunii Europene.

Programele pentru tineret au fost reduse la zero. Pe cînd în timpul guvernării PCRM, lucrurile începuse să meargă atît de bine… Este suficient să ne amintim despre Legea cu privire la aprobarea Strategiei Naționale pentru tineret pentru anii 2009 — 2013, adoptată în martie 2009.

Acest document voluminos confirmă că «scopul Strategiei este de a asigura tinerii cu posibilități egale și condiții adecvate, fapt ce va permite tinerilor să-și aprofundeze cunoștințele și să-și dezvolte abilitățile de a participa activ în toate sferele vieții prin intermediul integrării lor absolute și implicării, accesului la informații și servicii de calitate în domeniul educației, sănătății și distracției». În spatele acestor fraze generale la prima vedere, exista un plan de acțiuni orientate spre susținerea tineretului. Au fost stabilite și sursele de finanțare. În cazul în care ar fi fost implementate cel puțin jumătate din prevederile acestui document, sistemul nostru de învățămînt nu s-ar fi pomenit într-o asemenea situație jalnică.

Pentru PCRM, anume educația reprezintă una dintre prioritățile de bază în dezvoltarea de perspectivă a țării. Acest lucru este confirmat de cifre. Așa deci, ponderea cheltuielilor pentru educație în PIB s-a majorat de la 4,8 % în 2000 pînă la 8,2 % în 2008, iar sursele financiare alocate pentru educație, au sporit de la 740 de milioane în 2000 pînă la 5 miliarde în 2008.

Investițiile în infrastructura educațională au fost majorate de la 2,5 milioane de lei în 2000, pînă la 263,9 milioane în anul 2008.

Analiza situației referitoare la accesul tinerilor la studii superioare și profesional-tehnice, indica asupra creșterii permanente a numărului locurilor finanțate din bugetul de stat. În legătură cu Anul Tineretului, în 2008 — 2009, planul de înmatriculare la buget a crescut cu 30 la sută comparativ cu anul precedent. La sesiunea de admitere din 2008, numărul locurilor în sistemul de învățămînt superior și profesional-tehnic finanțate de stat, a ajuns la 10 758, sporind cu circa 2,1 ori comparativ cu anul 2001, cînd numărul locurilor bugetare era de 5085. Permanent, erau majorate bursele studenților de toate nivelurile. Respectiv, în perioada 2001 — 2009, bursele au crescut de 7 ori. Totodată, conform strategiei, se prevedea creșterea etapizată și continuă a burselor și numărului de locuri de studii finanțate din bugetul de stat.