”Păstrați memoria, păstrați pacea!”
23-08-2016, 14:47. Разместил: redactor
În ziua de 23 august a.c., comuniștii și locuitorii capitalei au desfășurat un miting al memoriei lîngă placa comemorativă instalată în cinstea Eroului Uniunii Sovietice, căpitanul Alexei Belski, care în această zi, în anul 1944, a înălțat Drapelul Victoriei deasupra Chișinăului. Mai tîrziu, un alt miting a avut loc în Piața Eliberării (din preajma Academiei de Științe) și o depunere de flori la monumentul parașutiștilor Armatei Sovietice împușcați de fasciști.
Drapelul Victoriei deasupra Chișinăului
Pe parcursul
mitingului în memoria Eroului Uniunii Sovietice Alexei Belski, văduva acestuia,
Lidia Belski, a mulțumit tineretului și oamenilor din generația mai în vîrstă
pentru faptul că păstrează memoria eroilor războiului.
”Eliberarea
Chișinăului pentru totdeauna va rămîne să fie un eveniment deosebit. Și asta
pentru că, după cercul de la Kursk, unde s-au dus lupte sîngeroase, fasciștii
nu credeau că ceva asemănător se va repeta și la eliberarea Moldovei. Dar
poporul sovietic lucra fără a-și cruța viața. Eu, după absolvirea Institutului
de Medicină de la Saratov, unde am studiat chirurgia de campanie, am participat
la lupte împreună cu regimentul nostru.
Situația era de așa natură că trebuia să operăm soldații răniți și ziua, și
noaptea, așa încît uitasem ce înseamnă somnul. Atunci, pentru mine cel mai
prețios dar era posibilitatea să dorm în mod normal, adică pe un pat. Pentru că dormeam unde se întîmpla, chiar și
pe zăpadă, așa cum eram, în cizme și
mantale. Deseori duceam foame. Pe front, ca să-l punem pe picioare pe ostașul
rănit, în timpul operației îi dădeam nu numai cunoștințele și abilitatea de
chirurg, ci și o parte din inima și sufletul nostru. Aici, la Chișinău, s-au
dat lupte grele. Batalionul de șoc condus de Belski a contribuit foarte mult la
eliberarea Chișinăului. Chișinăul e a doua Patrie a mea, pentru că aici se
odihnește pe veci soțul meu, aici se păstrează memoria faptei lui și aici sunt
eu. Îi felicit pe toți locuitorii Moldovei cu prilejul acestei mari sărbători –
eliberarea. Păstrați memoria, păstrați pacea!”, a spus Lidia Belski.
Ei au mers doar înainte
La mitingul desfășurat de comuniștii moldoveni, de veterani ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei și de reprezentanți ai Uniunii Comuniste a Tineretului din Moldova la monumentul înălțat în cinstea eliberării Moldovei de sub ocupanții germano-fasciști a participat și o delegație de veterani din țara vecină Ucraina.
Luînd cuvîntul
în fața celor prezenți, Anatolie Dubrovschi, doctor în istorie, a menționat
faptul că operația Iași-Chișinău a devenit una din cele 10 importante lovituri
staliniste asupra ocupanților germano-fasciști. Aceasta a fost o operație
strălucită, dat fiind faptul că împotriva Armatei Sovietice lupta o foarte
puternică armată europeană, înarmată cu o ideologie mizantropică.
”Operația Iași-Chișinău, care a început la 20 august 1944, avea misiunea să pună capăt acelui dezmăț pe care ocupanții germano-fasciști l-au dezlănțuit pe pămîntul moldovenesc. Comandamentul sovietic a reușit să inducă în eroare conducerea trupelor germane, creîndu-le impresia că ofensiva va începe la capurile de pod Șerpeni sau Coșnița. Armata germană a construit aici cîteva baraje de apărare care să rețină ieșirea Armatei Sovietice spre Balcani. Dar operația a reușit. În aceeași zi, comuniștii români au organizat o răscoală înarmată, l-au arestat pe Antonescu și au scos România din război. Astăzi noi ne închinăm ostașilor care au participat la acele lupte și au supraviețuit, cinstim memoria celor care și-au dat viața pentru eliberarea pămîntului moldovenesc și vom face tot posibilul ca ciuma fascistă să nu mai bîntuie în lume”, a declarat Anatolie Dubrovschi.
Vsevolod
Dubrov, veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, participant la luptele
de eliberare a Moldovei, a plecat benevol în rîndurile Armate Sovietice.
”Dis-de-dimineață noi am început să forțăm rîul Nistru. Din toate părțile
zburau gloanțe, aveai impresia că ne aflăm într-un cazan care fierbe. Trecînd
de cealaltă parte a rîului, am ocupat capul de pod. După care am început
pregătirile pentru operația Iași-Chișinău. La o jumătate de drum spre Chișinău,
a început o canonadă. Mulți ostași de-ai noștri au fost răniți, unii și-au
pierdut viața. Dar asta nu ne-a umplut de frică, nu ne-a oprit. Știam că avem
un singur scop: să mergem înainte și să-i distrugem pe fasciști. Și noi mergeam
înainte!”, a povestit veteranul.
Reprezentantul delegației ucrainene, Vasili Kliui, colonel în rezervă, profesor în agricultură, academician al Academiei Internaționale de Ecologie, a povestit că la luptele de eliberare a Chișinăului a participat și tatăl lui. În acele lupte, el a fost rănit grav.
”Oamenii care au luptat pentru eliberarea URSS se gîndeau și la aceea cum vor restabili economia marii Uniuni Sovietice. Și noi toți – popoarele frățești – ne-am încadrat cu mare entuziasm în această muncă atît de necesară. În anii 50 ai secolului trecut, Moldova de acum a atins indicii pe care-i deținea înainte de începerea războiului. Oamenii muncii nu și-au cruțat puterile, au lucrat pentru sine și pentru cei care nu s-au întors din lupte, eliberînd lumea de ciuma fascistă”, a subliniat Vasili Kliui.
Cinstind memoria eroilor cu un minut de reculegere, participanții la miting au depus flori la monumentul înălțat în cinstea eliberării Moldovei de sub ocupanții germano-fasciști.
Cu 72 de ani în urmă…
La 23 august,
după o intensă pregătire de artilerie și aviație, divizia a 5-ea a armatei de șoc a spart apărarea inamică în raionul
orașului Orhei. Căpitanul de gardă Alexei Belski cu batalionul său de șoc
înainta în avangarda regimentului. Urmărindu-l pe inamicul care se retrăgea,
timp de o zi, cu pierderi nesemnificative, batalionul a parcurs circa 50 de
kilometri și primul s-a apropiat de capitala Moldovei.
În timpul luptelor pentru eliberarea Chișinăului, batalionul lui Alexei Belski primul și-a croit drum spre centrul Chișinăului. În seara de 23 august 1944, îndeplinind ordinul comandantului de batalion, ostașul Cușnir a înălțat drapelul roșu al Victoriei pe ruinele clădirii de la intersecția străzilor Lenin și Gogol (acum bulevardul Ștefan cel Mare și strada Bănulescu-Bodoni).
În dimineața zilei de 24 august, orașul a fost eliberat în totalitate, iar regimentul în care își făcea serviciul Alexei Belski a început să fie numit Chișinăuian. Pentru participarea la aceste lupte, comandantul armatei a 5-ea de șoc, general-colonelul Berzarin, l-a decorat pe căpitanul de gardă Alexei Belski cu ordinul Marele Război pentru Apărarea Patriei de gradul I.Calea sa de luptă Alexei Belski a încheiat-o la Berlin, de acum fiind Erou al Uniunii Sovietice.
Вернуться назад