Numărătoarea inversă a regimului

După cum a menționat în alocuțiunea sa președintele PCRM, Vladimir Voronin, poziția comuniștilor față de apropiatele alegeri a fost elaborată cu destul de multă vreme în urmă în baza analizei stării de lucruri din țară la toate etapele, începînd cu 7 aprilie 2009. După care decizia cu privire la boicotarea alegerilor președintelui țării a fost aprobată de comuniști la Plenara a XX-ea a CC al PCRM, care a avut loc la 3 septembrie curent.

O decizie politică

«Decizia de a boicota alegerile este o decizie politică serioasă. În situația în care autoritățile au călcat în picioare Constituția, poporul și întreaga Moldovă, puteam noi oare, comuniștii, să ne conformăm acestui joc și să luăm altă hotărîre? Apropiatele alegeri nu sunt o sărbătoare a democrației, nu sunt o sărbătoare a Moldovei, și ele nu vor schimba situația, ci, dimpotrivă, o vor agrava și mai mult. Acest președinte va fi unul nelegitim, ilegal, anticonstituțional. Mai mult decît atît. Alegerea în acest mod a unui președinte neputincios, neconstituțional are drept scop să întărească la putere pentru un timp indefinit această mafie, această corupție, acești bandiți. Lor le este frică de schimbări în structurile puterii. Anume de aceea inventează scheme — din disperare, nu din dorința de a schimba în bine situația din țară», a declarat liderul PCRM.

Potrivit spuselor lui, consecințele vor fi dintre cele mai serioase. Chiar dacă e să presupunem că președintele va fi, totuși, ales, apare fireasca întrebare privind măsura caracterului legitim al unui asemenea șef de stat. În legătură cu asta, există riscul că deciziile lui, decretele lui, chiar dacă nu imediat, în timpul actualei guvernări banditești, ulterior vor fi anulate.

Vladimir Voronin consideră că alegerile directe ale președintelui nu sunt altceva decît o mită din partea regimului guvernant, o recunoaștere a fricii lui de poporul care a ajuns la o stare de disperare. Dar aici trebuie să conștientizăm și faptul că guvernarea coruptă intenționează să-și legalizeze mașinațiile sale politice cu mîinile alegătorilor de rînd.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a făcut o paralelă clară între dramaticele evenimente din 2009 și ceea ce se întîmplă astăzi în țara noastră. El și-a exprimat încrederea în faptul că decizia neconstituțională din 4 martie 2016 a Curții Constituționale și tentativa de lovitură de stat întreprinsă la 7 aprilie 2009 sunt verigi ale aceluiași lanț.

Verigi ale aceluiași lanț

Care a fost motivul evenimentelor din 7 aprilie 2009? De ce nici pînă acum evenimentele din 7 aprilie nu au fost apreciate nici din punct de vedere juridic, nici din punct de vedere politic de către cei care atunci au înfăptuit tentativa de lovitură de stat? La toate aceste întrebări, ei nu pot sau nu vor să dea răspuns societății. Mai mult decît atît, astăzi în mod intenționat este neglijat rolul PCRM în perioada celor opt ani de aflare a partidului la guvernare, precum și actuala lui activitate în calitate de forță de opoziție.

«Totul este așezat în același lanț pînă la momentul luării deciziei privind desfășurarea alegerilor prezidențiale, inclusiv etapa de la 4 martie anul curent. În acea zi, în mod de sine stătător, Curtea Constituțională — 4 membri ai CC, dintre care nici unul niciodată n-a fost judecător — a luat decizia samavolnică privind modificarea Constituției. A doua zi, 5 martie, comuniștii au făcut o declarație aspră și dură despre modificarea perfidă a Constituției, despre o răsturnare constituțională în țară. Curtea Constituțională n-a avut dreptul să se atingă de Constituție. Așa ceva nu există în practica nici a unei țări din lume. Ei au călcat în picioare poporul Moldovei! Puteam noi oare, comuniștii, să fim de acord cu asta, să luăm altă decizie decît boicotarea alegerilor nelegitime?», a declarat Vladimir Voronin.

Actualul regim guvernant în mod intenționat nu accentuează atenția electoratului la perioada de guvernare a comuniștilor, ca și cum cei opt ani de pînă la 2009 nici n-au existat în istoria dezvoltării Moldovei. De ce o fac? Răspunsul e simplu: pentru că ceea ce au făcut comuniștii pentru țară nu poate fi în nici un fel comparat cu ceea ce fac astăzi în țară partidele de la putere.