Epidemia nebuniei

În moara optimizării au nimerit, din nou, două dintre cele mai vechi spitale din capitală — Spitalul Clinic municipal de traumatologie și ortopedie și Spitalul de boli infecțioase Toma Ciorbă. Acum trei ani, societatea civilă a reușit să protejeze aceste instituții. Acum, urmează să facă, din nou, acest lucru.

Suprafața funciară

Anume acum trei ani, în septembrie 2013, conform deciziei Guvernului Nr. 945, aceste două spitale au fost scoase la privatizare, după ce Consiliul Municipal Chișinău a adoptat Programul municipal de dezvoltare a ocrotirii sănătății. Această decizie a fost precedată de un ordin care prevedea fuziunea unor instituții medicale municipale, semnat de fostul Ministru al Sănătății, numit din partea PLDM, Andrei Usatîi. Atunci, se presupunea fuzionarea spitalului Toma Ciorbă cu Centrul SIDA și Dispensarul republican dermatovenerologic. Pentru că spitalul nu a reușit să fie «optimizat» datorită nemulțumirii oamenilor, s-a decis vînzarea acestuia. În aceeași perioadă, sub amenințarea închiderii se afla și spitalul clinic Nr.4 și maternitatea Nr.2 din capitală.

Tuturor le era clar de ce anume aceste instituții medicale au fost supuse reorganizării — toate se află în centrul capitalei, adică în locurile cu cel mai scump teren. Și nu mai contează că fiecare din aceste instituții medicale are propria istorie. Plus la asta, ele sunt monumente de importanță națională, ele nu pot fi demolate sau privatizate.

Spitalul clinic de boli infecțioase Toma Ciorbă, construit pe o suprafață de peste 2 ha de teren, a fost deschis în anul 1945 pe baza spitalului de boli infecțioase construit încă în 1896 la propunerea și insistența medicului Toma Ciorbă și alți doctori cu renume din acea perioadă. Este de remarcat faptul că la lucrările de construcție a participat cetățeanul de onoare al Chișinăului, Anastasie Ciuflea, apărător al intereselor omului de rînd.

Spitalul a fost deschis cu scopul de a se acorda ajutor pacienților de toate categoriile, în primul rînd oamenilor cu venituri mici, numărul cărora nu a scăzut nici după 100 de ani.

Spitalul clinic republican de traumatologie și ortopedie, de asemenea, are o istorie bogată. Primul bloc de tratament al spitalului a început să fie construit în anul 1816 și a fost dat în exploatare pe 26 decembrie 1817. Acum, spitalul dispune de 8 secții, în cadrul instituției activează Catedra de ortopedie și traumatologie.

Optimizări criminale

Conform unui nou plan secret al Guvernului, Spitalul clinic republican de traumatologie și ortopedie dar și Spitalul clinic de boli infecțioase Toma Ciorbă trebuie, chipurile, să «fuzioneze» cu Institutul de medicină urgentă. Nu este clar unde este mintea celor din cadrul ministerului de profil, însă, medicii profesioniști nu-și imaginează cum va arăta un asemenea monstru medical. De ce și cum vor să fuzioneze trei instituții medicale, care-și fac bine munca și nu se plîng de lipsă de pacienți?

În primul rînd se impune un răspuns legat de aceeași problemă funciară. Guvernul a revenit la ceea cu ce a început — la optimizare. Totuși pămîntul de aur al acestor spitale nu-i lasă în pace pe funcționarii de la minister. Ei așa și-și imaginează cele cîteva ha de teren acoperite de zeci de mln de euro. Evident, în cazul în care decizia cu privire la optimizare va intra în vigoare, peste cîțiva ani, sau poate mult mai devreme, două cele mai vechi spitale din capitală nu vor mai exista, iar funcțiile lor vor fi preluate, în totalitate, de Institutul de medicină urgentă. Dar cum se va întmpla acest lucru dacă deja de pe acum, la spitalul de urgență, pacienții cu diagnoze complicate stau cu săptămînile pe coridoare, pentru că în saloane nu sunt locuri libere?

Și funcționarii guvernamentali au cîteva argumente justificatoare. În primul rînd, așa cum se menționează în nota explicativă atașată la proiectul de lege, «Institutul de medicină urgentă va avea un singur director, o contabilitate, un departament juridic și unul de cadre». Și oare mulți bani vor fi economisiți din această treabă? Posibil, contabilitatea va fi una, însă puțin probabil să fie redus și numărul contabililor pentru că volumul de lucru va spori. Același lucru se referă la departamentul de cadre și cel juridic. Își va extinde proprietățile doar directorul Institutului de medicină urgentă, însă, pentru a reuși să controleze tot regatul medical, el va avea nevoie de cîțiva adjuncți. Așa deci, pe ce vor face economii deștepții din cadrul ministerului?

De asemenea, Ministerul Sănătății nu a uitat să menționeze că optimizarea spitalelor este, chipurile, susținută de comunitatea internațională și corespunde reformelor implementate. Ce treabă are așa numita comunitate internațională cu spitalele noastre? Puteau să spună simplu, acestea sunt condițiile donatorilor internaționali — despre care este greu de spus că se ghidează permanent de scopurile nobile pentru poporul nostru — și nu este cazul să atașăm aici o oarecare comunitate abstractă.

De asemenea, reformatorii moldoveni din domeniul medicinii atrag atenția asupra faptului că Spitalul clinic de traumatologie oferă servicii analogice cu Institutul de medicină urgentă. Ei și ce-i din asta? În ambele spitale, numărul pacienților este mai mult decît suficient. Spre exemplu, în spitalul de traumatologie, anual, se tratează peste cinci mii de pacienți, au loc peste patru mii de intervenții chirurgicale. Poate oare Institutul de medicină urgentă să-și asume o asemenea povară suplimentară?

În ceea ce privește Spitalul de boli infecțioase, fuzionarea acestuia cu oricare altă instituție medicală — este un absurd de cel mai înalt grad. Pacienții cu boli infecțioase trebuie să fie tratați în saloane izolate. Spitalizarea acestora în saloane cu pacienței medicinii urgente nu este doar neprofesionist, ci un act criminal.

Epidemia nebuniei

La începutul secolului trecut, medicii proaspătului pe atunci Spital de boli infecțioase au salvat de epidemie mii de vieți omenești. Odată cu dezvoltarea civilizației, bolile infecțioase și virale nu dispar. Dimpotrivă, apar altele, nestudiate, lupta împotriva cărora este dificilă și pentru medicina contemporană. Globalizarea a avut un impact negativ și asupra sănătății populației din țara noastră. Crește numărul îmbolnăvirilor de ficat, acum, chiar și copiii de 10 ani se pot confrunta cu probleme ale vezicii biliare, pancreasului, se atestă o rată înaltă a obezității. Nu se controlează consumul de steroizi, proteine care generează tulburări metabolice, care provoacă boli de ficat, inclusiv, infecțioase.

Conform prognozelor, rata bolilor infecțioase, atît în țară cît și în lume, va fi doar în creștere. Acest fapt este legat de o mulțime de cauze, printre care — migrația populației. Au început să reapară boli care nu au mai fost înregistrate la noi de 30-40 de ani. Este sporit nivelul de otrăviri în masă.

Spitalul fondat de Toma Ciorbă, în esență, la fel, activează în regim de urgență — dar asistența este specializată. Medicii Spitalului de boli infecțioase nu-și pot imagina cum poate fuziona profilul lor de activitate cu alte profiluri de asistență medicală. Plus la toate, cadrele medicale sunt în confuzie absolută. Pentru că nimeni nu le-a explicat clar ce va fi cu ei și cu complexul spitalicesc.