Generația altruismului
29-10-2016, 09:04. Разместил: redactor
Delegatul celui de-al VIII-lea Congres al PCRM, Marina Petrova a participat la lucrările tuturor congreselor Partidului Comuniștilor. Stagiul ei de partid începe din anul 1974. Are despre ce-și aminti, are și despre ce povesti. Au existat perioade despre care nu vrea să-și amintească, o doare prea mult. Însă, majoritatea îi oferă motive de mîndrie, îi oferă posibilitatea să simtă că a contribuit la măreața idee unificatoare și realizări epocale.
Umbrele capitalei care se stinge
Marina Petrova s-a născut la Chișinău. În ochii ei se construia și se făcea tot mai frumoasă iubita ei capitală. Tînăra comsomolistă se număra printre activiștii mișcării de tineret «Orașul nostru — îl construim noi». Și tinerii construiau, nu pentru bani, nici pentru diplome de merit ci pentru că-și iubeau capitala și considerau că este cel mai bun oraș din lume.
Activitățile de sîmbete sau duminici erau obișnuite, nimeni nu încerca să se eschiveze, dimpotrivă, comsomoliștii se mîndreau cu faptul că-și pot depune contribuția la dezvoltarea infrastructurii Chișinăului, munceau pe șantierele de construcție și sădeau copaci. Acum, din edificiile construite de tineri nu rămîn decît umbrele unor clădiri ruinate…
«Eu am văzut Chișinăul diferit. Astăzi, însă, îmi vine greu să mă uit la el, mai ales pe bulevardul Ștefan cel Mare», spune Marina Petrova. — «Așa cum este astăzi, bulevardul nu a fost niciodată, nici chiar în cele mai grele timpuri. Întotdeauna a fost fața orașului, fața țării. Ni se promite că după reconstrucție totul se va schimba, însă, lucrările de reparație se tergiversează și este greu de crezut că aspectul bulevardului se va schimba radical».
Marina și sora ei au fost crescute doar de mama, de aceea, copilăria și adolescența nu a fost deloc ușoară. Fetele vroiau să învețe, vroiau să iasă în lumea mare. După absolvirea școlii, Marina a ales să-și facă studiile la școala tehnică profesională în numele lui Fedko.
În țară erau multe școli tehnice profesionale, cadrele erau pregătite pentru viitoarele victorii de muncă. Acum tinerilor le este rușine să studieze la școlile profesionale, iar în anii 60 — 70, acest lucru nu era considerat o rușine. Tinerii își urmau profesia, iar de muncă era pentru toți.
După absolvirea școlii profesionale, Marina s-a înscris la cursurile serale a facultății energetice din cadrul Institutului Politehnic, unde a primit profesia de inginer-electrician. S-ar părea că nu este chiar o specialitate pentru femei, nu și atunci cînd această femeie are caracterul Marinei.
Tinerii maturi
Primul loc de muncă — uzina «Microprovod» — foarte renumit cîndva. La uzină, ea a fost aleasă în calitate de secretar al comitetului comsomolist.
«Noi nu ne gîndeam la creștere carieristă. Toate erau firești, noi pur și simplu, ne doream să facem ceva bun. Generația mea a fost anume așa — altruistă și luminoasă. Văzînd viața grea de după război a părinților noștri, noi tindeam să obținem ceva mai bun, iar aceste tendințe veneau din suflet».
În anul 1973, Marina Petrova a scris cerere de aderare la partid. Peste un an, după ce a trecut stagiul de candidat, la 24 de ani, i-a fost înmînat festiv carnetul de partid. Nimeni nu a atras-o în partid, nu a fost protejata nimănui, a fost decizia ei personală și conștientă. În anul 1975, ea a fost aleasă în calitate de al doilea secretar al comitetului orășenesc al Comsomolului. Avea pe atunci 25 de ani… Atunci, însă, se spunea că la 25 de ani omul iese din vîrsta tinereții și că este pregătit să poarte responsabilitate pentru faptele sale. Tinerii deveneau rapid maturi. Și Marina Petrova s-a maturizat devreme, destul de devreme a devenit independentă, dar responsabilă a fost întotdeauna.
În 1977, cînd în sectorul Botanica a orașului a fost creat Raionul Sovietic, Marina Valerievna a fost trimisă în noul comitet raional al partidului unde a activat în calitate de conducător al cabinetului de partid din cadrul departamentului propagandistic. De aici, ea a plecat la studii la Școala superioară de partid din Rostov pe Don.
Reîntoarcerea partidului
Atunci cînd s-a destrămat Uniunea, Marina Petrova a fost în rang de secretar al Comitetului raional sovietic de partid. Groaznicul an 91 a fost trăit cu mare durere. A fost foarte greu, astăzi, este foarte greu să redai situația prin cuvinte. Comuniștii au rămas, dar partidul nu mai exista. Ei aveau multe întrebări, în special, de ce s-a întîmplat anume așa. Însă, nu aveau cui să adreseze aceste întrebări.
În neștire și confuzie au trecut aproape doi ani teribili. Și iată că venise anul 1993. Marina Valerievna auzise că există un grup de inițiativă al comuniștilor care lucrează pentru renașterea partidului. Era cea mai bună noutate din ultima perioadă.
«Îmi aduc aminte cum după înregistrarea partidului, Vladimir Voronin a organizat o conferință de presă, eu mă dusesem acolo unde am întîlnit pe mulți dintre foștii mei colegi. Fără a sta pe gînduri am aderat la PCRM, deși, atunci, atitudinea față de comuniști nu era binevoitoare. În 1991 cînd am rămas fără un loc de muncă, nimeni nu vroia să mă angajeze pentru că am fost muncitor partinic. Nimeni nici nu se uita la faptul că aveam o profesie bună și solicitată.
Anii 90 au fost complicați pentru toți, mai ales pentru comuniști. Nu a fost ușor nici procesul de renaștere a partidului în mijlocul unui stat distrus. Comunista Petrova consideră primii ani de constituire ai PCRM cei mai grei. Chiar și după înregistrare exista riscul ca Partidul Comuniștilor să fie lichidat de liberali și democrați, care săltau pe ruinele Uniunii Sovietice.
În 2001, după victoria amețitoare a PCRM în cadrul alegerilor parlamentare, totul s-a schimbat radical. Partidul avea o sarcină importantă — să întoarcă Moldovei gloria și stabilitatea de odinioară, iar oamenilor — încrederea în ziua de mîine. Doritori de a adera la PCRM erau mulți. În opinia Marinei Valerievna, anume în acea perioadă, în rîndurile formațiunii au ajuns carieriștii care, în consecință, au devenit trădători. Oboseau cu telefoane și secretarii organizațiilor primare, însă, comunista Petrova nu a împărțit bilete de partid la stînga și la dreapta, și, a avut dreptate. A funcționat intuiția pe care și-a dezvoltat-o în timpul stagiului de ani de zile în structurile de partid. Pentru că printre cei care telefonau erau mulți carieriști care aveau nevoie de partid doar pentru a avansa în funcție. Așa că atunci cînd PCRM a plecat în opoziție, a început perioada firească de purificare. Marina Valerievna spune că acest lucru este bun dar și foarte dureros. Chiar și acum ea consideră că este imposibil de a planifica aderarea la partid. Totodată, trebuie de salutat oamenii care vin din proprie inițiativă, fără a fi convinși și fără a fi agitați insistent în acest sens. Mai ales cînd este vorba despre tineri.
«Noi reprezentanții generației în etate, nu salutăm ceea ce se întîmplă astăzi în societate și avem poziția noastră critică în acest sens. Dar cînd avest lucru este înțeles și conștientizat de un tînăr care vine la noi — este o adevărată bucurie și un fapt de apreciat. La noi, în comitetul raional Botanica, sunt mulți tineri. Secretarul nostru, de asemenea, este tînăr, un băiat serios și foarte de treabă — Nicolai Rusol. Însă, absolut nu este necesar de a furtuna și planifica procesul de aderare la partid. Totodată, noi trebuie să aducem la conștiința oamenilor poziția PCRM și comuniștii din sectorul nostru fac acest lucru. În urma unor asemenea întîlniri de amploare cu alegătorii, la noi se înregistrează o creștere a numărului de membri. Și acești noi membri sunt oameni tineri».
Tija congreselor anterioare
Marina Petrova a participat la toate congresele partidului, în majoritatea cazurilor — în calitate de delegat și de cîteva ori — în calitate de invitat. Ea știe cu siguranță că fiecare congres a fost important și necesar în felul său și fiecare s-a deosebit de precedentul. Ea-și amintește că atunci cînd s-a desfășurat primul congres, toată lumea avea emoții, cu toții au trăit un avînt emoțional incredibil.
«Fiecare congres a avut propria caracteristică, propria tijă», își amintește Marina Petrova. — «Atunci cînd PCRM se afla la guvernare, în cadrul congreselor nu se examinau doar problemele de partid, dar și chestiuni de importanță statală. Atunci cînd am plecat în opoziție, spectrul problemelor abordate s-a modificat. Caracterul fiecărui congres era reflectat de situația din țară în perioada respectivă».
Deja de 11 ani, Marina Valerievna conduce organizația primară de partid Nr. 49 din sectorul Botanica. Vorbește cu multă căldură despre comuniștii pe care-i are în subordine, cu multă afecțiune asemenea unei mame și surori grijulii. OPP este destul de mică, compactă — cuprinde 7 persoane. În schimb, această celulă partinică este adevărată, funcțională. Atitudinea unul față de altul este ca într-o familie. În timpul ședințelor, comuniștii nu se sfiesc să spună adevărul, să critice, însă, acest lucru se face fără răutate și sarcasm, ci altfel, practic ca între rude.
La întrebarea corespondentului Ziarului «Comunistul», ce le-ar spune tovarășilor de partid în cadrul congresului dacă ar avea această posibilitate, Marina Petrova a răspuns: «Le-aș spune că nu trebuie să-și piardă cumpătul în pofida tuturor greutăților pe care le trăim astăzi. Noi trebuie să fim mai puternici decît toate acestea și să rezistăm. În istoria partidului au fost ani foarte complicați. Noi am rezistat atunci, vom rezista și acum. Doar că nu trebuie să ne pierdem convingerea și să credem în ceea ce facem. Nu trebuie să ne temem de greutăți».
Вернуться назад