Tînăra generație…

Nu mai departe decît ieri, în țara noastră a fost marcată Ziua Națională a Tineretului, iar concomitent,  Ziua Internațională a Studentului. Dar în mediul tinerilor nu s-a făcut simțită o atmosferă festivă: cu rîsete pline de ardoare, cu fețe vesele, cu felicitări reciproce. Se pare că tineretul nostru pur și simplu a lăsat neobservată această sărbătoare.

Și, la drept vorbind, nici nu prea era ce să fie sărbătorit. Ziua Națională a Tineretului e o sărbătoare artificială, inventată de cei care , pe parcursul a șapte ani, au neglijat acest tineret și l-au folosit în scopurile lor.

Exploatarea spiritului pasionar

Tinerețea este un dar neprețuit al vieții, plin de forțe, de aspirații, de tendințe spre cunoștințe, spre lupta pentru realizarea speranțelor și pentru autoafirmarea în viață. «Pentru mine, viața nu e o lumînare care se topește, afirma Bernard Shaw, ci o minunată torță care a nimerit în mîinile mele doar pentru o clipă, și eu, înainte de a o transmite următoarelor generații, vreau s-o fac să ardă cît mai luminos, pentru că viața se dă pentru un termen scurt și ea este cea mai mare fericire prin sine însăși».

Iată anume această torță, din cînd în cînd, pentru a se încălzi pe sine, încearcă s-o aprindă politicienii lipsiți de scrupule. Ultima dată am văzut cum o fac lîngă edificiul CEC. Pînă la asta — în aprilie 2009, cînd ardeau edificiile Parlamentului și Președinției. Au fost și acțiuni intermediare, de exemplu, cînd mărginitul flăcău tomnatic Gheorghe Simeon din mișcarea «Acțiunea 2012» scotea băiețandri gălăgioși la mitinguri unioniste. Acești tinerei încă nu se constituise ca personalități, ei nu știau cine sunt Seneca, Descartes și Marcel Proust, chiar și pe Eminescu al nostru se prea poate că nu-l citise. În schimb, învățase pe de rost că «Basarabia este pămînt românesc».

Totul ee clar. Pentru ca electoratul să nu aibă variante și pentru ca un individ luat aparte să nu aibă propria sa percepere, politicienii deseori folosesc formule scurte — mesaje ce reduc pînă la limită, pînă la reflex, procesul de gîndire al oamenilor. În acest mod, îngustînd pînă la minimum cîmpul de vedere al omului și, concomitent, concentrînd încărcătura de sens, politicienii încearcă să atragă de partea lor cît mai mulți oameni. În acest scop, ei folosesc cele mai performante descoperiri ale savanților în domeniul cunoașterii esenței umane, a psihologiei, a psihomotoricii și a reflexiei animalice periferice a omului.

Cum o mai duceți?

Cu regret, suntem nevoiți să recunoaștem că, odată cu pierderea valorilor morale ale trecutului, în conștiința tineretului s-au intensificat abordările consumatoare față de viață, dorința de a fi bogat fără a munci pentru asta cît mai mult. Tineretului de astăzi îi place să trăiască pe contul cuiva, ba chiar și să stea pe spatele părinților.

În acest context, reproduc un crîmpei din discuția a două fetișcane de vreo 16-17 ani, fără voia mea auzită în troleibuz. Una din ele, cu voce plină de nemulțumire, îi spunea celeilalte:

— Îți închipui ce bădărani sunt părinții mei — luna asta, mi-au trimis din Italia doar două sute de euro!

— Ai dreptate, sunt niște bădărani! Iar ai mei, ca totdeauna, mi-au trimis patru sute de euro!

Cred că de comentarii nu mai este nevoie…

O temă aparte este tineretul de la sate. Ei sunt viitorul comunităților rurale. Dar din cauza condițiilor de viață pe care le avem astăzi, părăsesc satele lor, iar cei care rămîn nu se prea avîntă la munca grea din cîmp, stau mai mult prin baruri, mai ales că acestea-s singurele localuri prin localitățile sătești, care totdeauna își țin ușile deschise.

Jumătate din acești tineri trăiesc din indemnizații, deoarece sunt înregistrați ca șomeri. Mulți dintre dînșii acest ajutor lunar din partea statului îl lasă anume stăpînilor acestor baruri. Și asta în situația în care, potrivit spuselor unor conducători de gospodării (îndeosebi de la nordul Moldovei), aici nu lipsesc locurile de muncă. Dar lenea și trîndăvia s-au transformat într-o boală a societății, și asta contribuie într-o și mai mare măsură la ruinarea și dispariția satelor noastre.

Totaluri puțin îmbucurătoare

Tînăra generație a Moldovei se află într-o situație extrem de dificilă. Din cauza lipsei de susținere din partea statului, tinerii preferă să plece din țară la orice posibilitate. La Est sau la Vest — asta nu contează.

Conform statisticii, cel mai mare număr de șomeri în țara noastră îl alcătuiesc tinerii. La rîndul său, creșterea numărului de șomeri declanșează creșterea criminalității. Așa că ea, criminalitatea, devine din ce în ce mai «tînără». Omoruri îngrozitoare, violuri, tîlhării, furturi de mașini, escrocherie — acestea și alte crime sunt săvîrșite cu o intensitate înfricoșătoare și au un caracter metodic îngrijorător. Dacă e să vorbim și despre dinamica lor, potrivit datelor prezentate de MAI, în ultimii 7 ani, numărul de fapte ce contravin legii, săvîrșite de tineri, s-a dublat.

Tineretul este destructurizat și în ceea ce privește criteriul național și local, și asta cu fiecare an se conturează și se aprofundează din ce în ce mai mult.

Ca rezultat, conform datelor multor sondaje sociologice, 80% din participanții la ele consideră că tineretul din Moldova pur și simplu nu are viitor și doar 20% afirmă contrariul.

Totuși, există o soluție Moldova să revină la o politică echilibrată. Aceasta poate fi numită oricum — fie proestică, fie proeuropeană... Dar, așa sau altfel, ea trebuie să se axeze pe pro-statalitate. Ceea ce, întîi de toate, se manifestă în susținerea tinerei generații. Anume o asemenea politică a fost promovată în Moldova în anii de guvernare a țării de către PCRM.