O legendă a revoluției
24-12-2016, 09:07. Разместил: redactor Rolul presei periodice în viața societății e greu de a fi supraestimat. Anume presa «de hîrtie» este principalul custode al activității unor generații întregi, ea formează idealurile sociale și spirituale ale omului, creează istoria. Anume în acest aspect a săvîrșit revoluția ziarul leninist «Искра».
Ziarul îi ajuta pe muncitori, pe țărani și intelectualitatea progresistă să se dumerească în mod corect cu privire la evenimentele care se desfășurau în țară în acea perioadă, educa spiritul revoluționar, totodată, jucînd un mare rol în istoria mișcării muncitorești ruse și internaționale. Fiind un organ militant al marxismului revoluționar, ziarul a luptat cu naționalismul, cu învrăjbirea și împilarea națională. În paginile ziarului «Искрa», o mare atenție se acorda evenimentelor importante de pe arena mondială, mișcărilor muncitorești și de eliberare națională.
Legendarul ziar revoluționar era trecut peste hotare în mod clandestin, în geamantane cu fund dublu, sub tălpile de la încălțăminte, precum și prin multe alte mijloace. Ziarul era trimis în Rusia la adresa unor oameni «de nădejde», pentru ca nimănui să nu-i trezească nici un fel de suspiciuni. Iar cînd ziarul ajungea în mase, era citit și transmis din mîini în mîini, pînă cînd se ferfenița într-atît, încît nu mai putea fi citit.
Ziarul «Искра» este creația lui Vladimir Ilici Lenin. La faptul cum trebuie să fie un adevărat ziar revoluționar, Lenin a început să se gîndească încă de pe cînd se afla în surghiunul siberian, în satul Șușenskoe. Cînd termenul de exilare a luat sfîrșit, el a vizitat multe orașe din Rusia, inclusiv Moscova, Ufa, Samara și altele, pentru a stabili legături cu social-democrații și a-i face cunoscuți cu planul său de creare a unui organ de presă.
În aprilie 1900, Proiectul redacției ziarului «Искра» a fost aprobat. După care V.I. Lenin a procedat la organizarea unei rețele de corespondenți ai viitorului ziar. În iulie, în Elveția, el a dus tratative cu grupul «Îсвîбîждение труда» («Eliberarea muncii»), urmînd ca, ulterior, Lenin să editeze ziarul anume cu acest grup. În colegiul redacțional au intrat însuși Vladimir Ilici și încă cinci tovarăși de-ai săi.
Primul număr a văzut lumina zilei la 24 decembrie anul 1900. Tipografia în care a fost tipărit numărul-pilot se afla într-o suburbie a orașului Leipzig (Germania). Iat-așa a apărut scînteia din care trebuia să se aprindă flacăra. Și, ulterior, acest ziar a devenit un adevărat animator ideologic și organizatoric al revoluționarilor și al poporului în lupta lor împotriva puterii. De la mijlocul lui 1901, «Искра» apărea lunar, iar din 1902 — o dată în două săptămîni. Tirajul lui alcătuia 8-10 mii de exemplare.
Ziarul era editat în condiții dificile, deoarece ohranca țaristă urmărea cu atenție toate acțiunile tehnologice în domeniul poligrafiei. Tipografii ale «Искрeй» erau în cîteva orașe mari din Rusia, ele fiind supuse unor atacuri. Redacțiile erau arestate, iar tirajele ziarului — nimicite. Una din variantele de rezervă era orașul Chișinău.
Prima tipografie ilegală a ziarului leninist «Искра» s-a aflat pe următoarea adresă: strada București, 39. Astăzi, în acest edificiu istoric activează redacția ziarului «Comunistul». Pe plăcuța de pe fațada ei e scris: «Aici, din octombrie 1901 pînă în aprilie 1902, s-a aflat prima tipografie ilegală din Rusia a ziarului leninist «Искра».
Peste drum de această clădire, atunci se afla secția de poliție, însă asta n-a influențat nici într-un fel activitatea tipografiei.
Deoarece se pregătea o grevă generală în întreaga Rusia, inițial, nu se presupunea că ziarul va fi tipărit permanent la Chișinău. La moment, era nevoie de a fi salvată situația și a scoate de sub tipar cîteva numere de ziar anume despre greva generală. Misiune care a fost îndeplinită cu succes. Chișinăul a fost ales încă și din considerentul că nu departe de el se află portul Odesa, comunicarea pe cale ferată de asemenea a fost pusă la punct, așa încît întregul tiraj al ziarului era răspîndit în tot sudul Rusiei.
Conducătorul ideologic și practic al acestui organ de presă, Vladimir Lenin, publica în paginile «Искрей» zeci de articole programatice. Materialele din ziar erau la tema zilei, îndemnau clasa muncitoare și țărănimea să se ridice la luptă pentru drepturile și libertățile lor, pentru democrație.
N-ar fi rău ca această lecție a istoriei s-o învățăm și noi, cetățenii Moldovei, deoarece astăzi ne confruntăm cu aceleași greutăți, drepturile și libertățile noastre de asemenea sunt încălcate de guvernarea burgheză liberal-democrată.
În paginile «Искрей» apăreau materiale despre greve, despre întrunirile muncitorești ilegale de 1 mai și despre alte evenimente importante. Principalul ajutor al lui Lenin era Nadejda Constantinovna Krupskaia, ea fiind secretarul redacției și avînd în grija sa corespondența cu organizațiile social-democrate din Rusia. Necesită să fie menționat încă un moment important, și anume: Lenin folosea ziarul pentru dezbateri cu oponenții săi politici.
Întreaga activitate a ziarului era direcționată spre lupta pentru crearea clasei muncitoare revoluționare. După o polemică aprinsă între Lenin și Plehanov, redacția «Искрей» a elaborat statutul partidului și programul marxist, care ulterior a fost publicat în numărul ordinar al ziarului apărut în luna iunie, 1902.
«Искра» leninistă a jucat un mare rol în pregătirea Congresului II al PMSDR și în crearea partidului bolșevic. Menționînd marea importanță și colosala contribuție a ziarului la apărarea concepțiilor marxiste revoluționare, Congresul a declarat «Искрa» organ central al partidului social-democrat muncitoresc din Rusia.
Comentariu exclusiv
Mihail Lupașco, scriitor, publicist:
Lenin a creat un ziar revoluționar pentru întreaga Rusie — «Искрa». Înainte de aceasta, a fost efectuată o colosală muncă de pregătire. Și din această muncă a rezultat faptul că cercurile, secțiile, grupurile răzlețe din întregul Imperiu Rus — de la Basarabia pînă la Vladivostok — au fost unite de una și aceeași idee: crearea unui ziar revoluționar pentru întreaga Rusie.
Este remarcabil faptul că nucleul ziarului îl alcătuiau nu numai teoreticieni, ci și practicieni, oameni care duceau o muncă propagandistică la uzine și la fabrici. Denumirea ziarului a sugerat-o însăși viața. «Din scînteie se va aprinde flacăra…» — anume așa s-a și aprins flacăra revoluției proletare. Lenin a avut dreptate — n-au trecut nici două decenii și, în 1917, revoluția s-a produs.
Ziarul ajuta societatea să se dispună la viitoarele schimbări în țară. Și asta pentru că oamenii vedeau în paginile acestui organ de presă reflectarea evenimentelor și a spiritului care i-a cuprins pe ei înșiși. Pe lîngă asta, munca asupra editării ziarului «Искрa» a format un gigantic activ de corespondenți netitulari la fabrici, uzine, centre industriale, și nu numai. Ceea ce era un lucru neobișnuit, deoarece toată presa oficială, — adică, cea autorizată –, aborda cu totul alte probleme, care nu aveau nimic comun cu problemele vieții pe care o duceau oamenii muncii. Această presă oficială putea să publice un material în care se spunea că undeva a avut loc o grevă, însă niciodată nu spunea despre cauzele care au declanșat-o și despre starea de spirit a muncitorilor.
Concomitent cu revendicările politice, ziarul permanent lupta pentru revendicări cu caracter economic — micșorarea duratei zilei de muncă, scăderea poverii de amenzi care le erau aplicate muncitorilor, încetarea folosirii la întreprinderi și fabrici a muncii copiilor și multe altele. Cu alte cuvinte, lucruri pe care alte țări, în care de asemenea se ducea lupta pentru drepturile muncitorilor, au luptat decenii de-a rîndul, «Искра» a reușit să le obțină într-un an-doi. Într-o anumită măsură, ziarul și-a asumat funcția de lider al sindicatelor. Asta concomitent cu faptul că principala revendicare politică consta în răsturnarea autocrației ca sprijin al orînduirii societății pe categorii sociale.
Și primul manifest țarist după revoluția din anul 1905, cînd a fost realizată o încercare de a nimici divizarea societății pe categorii sociale, și accederea bolșevicilor în Duma de Stat, chiar dacă numărul lor nu era mare, însă ei erau foarte activi, — toate acestea de asemenea sunt merite ale ziarului «Искра». Altfel spus, ziarul, de fapt, a devenit un organ care forma conștiința de sine a oamenilor muncii și la moment, și în perspective care în mod genial au fost întrevăzute de Lenin. Conștientizarea faptului că falimentul întregului sistem, revoluția proletară sunt aproape, ceea ce înseamnă că muncitorii trebuie să fie pregătiți pentru asta.
24 octombrie este o zi cu influență hotărîtoare asupra întregii epoci. Lenin a jucat în asta un rol important, deoarece ideea îi aparținea lui. El afirma că ziarul este nu doar un instrument de propagandă, ci și un instrument de autoorganizare.
Astăzi în spațiul CSI se simte necesitatea unui organ de presă comun sau a unui organ multimediatic în preajma centenarului Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, pentru a înțelege rolul ziarului «Искра» și al ziarului «Правда» («Adevărul») și în general al mișcării comuniste. Pentru că ideea comunistă, ideea echității sociale continuă să trăiască în mase și ele cer să fie realizate în fapt. Asta e o colosală perspectivă a anilor apropiați și a întregului secol XXI.
Ecaterina Mîndru
Вернуться назад