Satul — sufletul Moldovei

Comunista Maria Gheorghievna Munteanu face parte din acea categorie de oameni pentru care se potrivește de minune zicala: unde m-am născut, acolo m-am stabilit. Ea s-a născut în raionul Fălești, satul Hîncești. Acum, ea împreună cu părtașii săi se străduiește nu doar să nu admită ca satul de baștină să dispară, ci să devină mai bun.

Fiecare leu este raportat

Maria Munteanu a aderat la PCRM în anul 2012. În acea perioadă, în satul ei, situat pe malul rîului Prut, în general nu exista organizație partinică. Ea a fost cea care a organizat organizația primară, chiar dacă nu foarte mare — 9 persoane, în schimb, care sunt gata să o susțină în orice moment. Trei dintre membri se numără în rîndul consilierilor locali.

De ce sătenii au încredere într-un primar comunist? Pentru că ea răspunde pentru vorbele și acțiunile sale. Raportează fiecare leu cheltuit și fiecare leu economisit. Iar oamenii de la sate știu să numere banii.

Desigur, pe plan financiar, mai ales în timpul campaniilor electorale, alte partide, care fac risipă de bani, sunt mult mai atractive. Poporul, însă, a început să înțeleagă că asta nu este decît o farsă. În timp ce satul trebuie să fie ridicat din ruine zilnic, iar acest lucru se face cu onestitate. De aceea, în 2015, atunci cînd la funcția de primar pretindeau cinci candidați din partea a cinci formațiuni diferite, sătenii i-au încredințat această misiune, pentru a doua oară consecutiv, Mariei Georghievna.

În satul Hîncești locuiesc circa 1150 de oameni. Evident, dacă nu ar fi un șomaj absolut, numărul sătenilor ar fi fost mult mai mare. Însă, locurile de muncă promise de guvernarea liberal-democrată așa și nu au mai fost create. Dimpotrivă, au fost lichidate și cele care au mai existat.

Valurile reformatoare distructive

Despre pseudo-reforma în educație, implementată în general pe țară și în particular în raionul Fălești, sub forma așa numitei optimizări a instituțiilor de învățămînt, evident, știa și Maria Gheorghievna, și locuitorii satului. Pentru că satul este relativ mic, oamenii își dădeau seama că «reforma» îi va viza și pe ei. Primul val de optimizare i-a ocolit, însă, oamenii înțelegeau că va veni și un al doilea val. Așa și s-a întîmplat.

Este clar că, în esență, lichidarea școlilor este ghidată de Ministerul Educației. Însă, deciziile fatale sunt semnate de organele raionale de conducere. Și a urmat o atare decizie. Ea a fost semnată pe 7 martie 2016. De menționat că autoritățile nu au lăsat satului nici măcar școala primară.

În acel moment, la gimnaziu își făceau studiile 92 de elevi. Acum, acești copii au fost «împrăștiați» prin toată regiunea. Autoritățile raionale intenționau să distribuie elevii la liceul teoretic din satul Călinești. Însă, părinții au făcut alegerea lor. În liceul din satul Navîrneț, care este amplasat la 12 km de Hîncești, au fost transferați 46 de elevi. Restul, își continuă studiile în satul Telenești și alte localități din apropiere. Dimineața, copiii merg la ore cu autobuzul școlar. Înapoi, însă, vin la microbuz.

Clar lucru, nici părinții și nici primarul nu s-au putut împăca cu decizia de lichidare a gimnaziului. S-a indignat tot satul, s-au scris scrisori la consiliul raional, la urma urmei, în luna iunie, oamenii s-au adresat în instanța de judecată. Inițial la Bălți, apoi la Fălești. Primarul comunist continuă lupta. Numai că forțele nu sunt egale. În acest context, vom menționa că pentru reparația gimnaziului s-a cheltuit mai bine de un milion de lei.

Aproximativ în aceeași perioadă a fost reparată și grădinița de copii. Aici, ca și la gimnaziu, a fost instalată încălzire autonomă. La grădiniță este cald și confortabil. Micuții sunt asigurați cu mâîncare de calitate.

Transformare în paragină

Satul Hîncești a rămas și fără gospodăriile sale de amploare. Este doar un singur lider, care dirijează prelucrarea a 60 de ha de teren. Restul pămîntului, circa 100 de ha, pur și simplu nu se prelucrează, se transformă în paragină… Pe motiv că era bătrînă și nu corespundea standardelor europene, a fost defrișată grădina cea mai înfloritoare de cîndva a satului. Dar pentru a scoate rădăcinile nu s-au găsit bani.

La fel ca și în multe alte localități rurale din Moldova, este foarte acută problema alimentării cu apă. Alături curge rîul Prut, dar nu sunt rezervoare unde s-ar putea acumula apa. Nici măcar vitele nu au unde se adăpa. Primarul intenționează să soluționeze această probleme în viitorul apropiat. Există un proiect de asigurare cu apă, prețul căruia este de circa 3,3, milioane de lei, și care va fi realizat după organizarea licitației.

Primarul comunist a învățat să facă economii și grație acestor economii, pe contul primăriei s-a acumulat o sumă de 230 de mii de lei. Din această sumă, 100 de mii se planifică a fi orientate sub formă de contribuție la proiectul de asigurare cu apă, restul banilor vor fi cheltuiți pentru lucrările de iluminare stradală.

Cum s-a reușit a face economii? Foarte simplu, în baza principiului — pregătește sania de cu vară. În cazul dat, vara s-au pregătit cărbunii și lemnele pentru păturile socialmente vulnerabile. Vara, cărbunele costă 3200 de lei tona, iar mai aproape de iarnă — 4700 de lei. Aceeași istorie și în cazul lemnelor.

* * *