Hrană pentru alegători
8-04-2017, 17:05. Разместил: redactor
Conform legislației, acum, acest «desemnat de tot poporul» trebuie să aducă acest document în Parlament spre aprobare. Unde este puțin probabil să fie votat, fapt pe care Igor Dodon nici nu-l pune la îndoială apriori. În schimb, ia din nou amploare «dodonofrămîntarea»: chipurile, eu am vrut, însă, Parlamentul a fost împotrivă.
Cuvîntul «invalid» din latină înseamnă «neajutorat» sau «neeficient». Dar mai există și versiunea engleză a acestui termen — «persoană cu capacități limitate». Acest termen învechit se folosește deseori în presă și publicații, de asemenea, în actele normative și legislative, inclusiv, în materialele oficiale ale ONU. Un asemenea invalid este și președintele Moldovei, în cazul dat — președintele nelegitim Igor Dodon. Fapt despre care el, însuși, știe foarte bine. Cu toate acestea, la fel ca și în perioada electorală, continuă să facă promisiuni irealizabile și să-și facă autoreclamă ieftină.
Iată poftim, promisiunile date înaintea celui de-al doilea tur de scrutin prezidențial. Potrivit lui, primul lucru pe care intenționa să-l facă Dodon după ce ajungea în fotoliul prezidențial era să semneze trei decrete: despre restituirea miliardului furat («datoria va fi întoarsă de către cei care au furat banii, dar nu din buzunarul cetățenilor»), despre restabilirea relațiilor comerciale cu Federația Rusă («revenirea producției autohtone pe piața estică»), interzicerea unionismului («interzicerea organizațiilor unioniste și antistatale acțiunile cărora sînt orientate spre distrugerea și lichidarea Republicii Moldova»).
Numai bine de strigat în unison cu satiricul: «Ideea?».
Dodon folosește cu dibăcie nevoile alegătorilor, care s-au săturat de regimul oligarhic ce domină în țară, dar care nu pot (sau nu vor) să mediteze. De aceea, orice acțiune de publicitate aiurită le oferă o mulțime de speranțe irealizabile. Iată că și în acest caz, după ce și-au pus semnăturile pe acest document, care nu înseamnă nimic pentru Moldova, Igor Dodon și președintele Colegiului Comisiei Economice Eurasiatice, Tigran Sarkisean, rețelele de socializare au explodat cu exclamații de genul «ura!» și «bravo!».
Oamenii care au fost implicați involuntar în «plasa martorilor lui Dodon», așa și nu au înțeles că această hîrtie nu înseamnă nimic. Și că «prorocul» lor a făcut doar ceea ce i s-a ordonat de la PDM și că în continuare va fi numai așa. Or, el este doar o dedurizare între conducerea Partidului Democrat și furia poporului. Or, așa cum s-a exprimat un blogger: «pur și simplu îndrugă prostii spre bucuria alegătorilor săi».
* * *
Ei bine, să presupunem ipotetic că organul legislativ suprem va ratifica acordul cu EurAsEC. Ce avem de cîștigat în acest caz? Poate că vor fi anulate sancțiunile economice care ne-au fost impuse. Trenul, însă, a plecat deja! Nișele noastre de pe piața rusă au fost ocupate rapid și în locul vinului moldovenesc rușii consumă vin chilian sau argentinian, care nu cedează după calitate și preț. Iar roșiile sînt mai comod de adus din Polonia — or de țările EurAsEC ne desparte Ucraina — montată dușmănos față de Rusia.
Mai apare și întrebarea: dar există oare EurAsEC? În opinia mai multor experți independenți, Uniunea Economică Eurasiatică și-a justificat doar sintagma — eurasiatică. Și, în componența sa actuală — Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Armenia — reprezintă în sine un proiect integraționist mult mai puțin progresiv decît au planificat fondatorii.
În afară de aceasta, EurAsEC este un parteneriat foarte neechitabil. Structura poartă un caracter de relații bilaterale între Rusia cu fiecare restul statelor membre în parte. Adică, în mare parte, este vorba despre relațiile metropolă-colonie, ci nu pe legăturile tuturor membrilor parteneriatului, care sînt minime.
Un exemplu elocvent. Pentru regiunea transnistreană a Moldovei, piața Uniunii Economice Eurasiatice este deschisă complet, inclusiv, piața rusă. Iată cine trebuia să ne arate avantajele acestei uniuni și dezvoltarea relațiilor cu aceasta. Ei și ce? Transnistria exportă pe această piață mai puțin de 10 la sută din producția sa.
Вернуться назад