DataLife Engine > Tema zilei / Personaje > Dăngănitul dodonist (Partea I)

Dăngănitul dodonist (Partea I)


9-06-2017, 13:07. Разместил: redactor
 
Ziarul «Comunistul» propune atenției cititorilor săi cronologia activității tumultoase a «alesului de către tot poporul» în funcția de șef al statului, Igor Dodon, în perioada martie-mai anul curent.

Martie

- Dodon a numit noi ambasadori ai Republicii Moldova fără ca să mai aștepte îndeplinirea ultimatumului înaintat coaliției de guvernare cu privire la rechemarea ambasadorului de la București.

«Așa cum a fost anunțat anterior, nu-mi doresc să blochez în nici un fel activitatea diplomatică a Republicii Moldova în afara țării, dar sînt decis să analizez minuțios fiecare candidatură la funcția de ambasador», a explicat Dodon.

Printre ambasadorii numiți de Dodon se numără, în special, Victor Sorocean (în Republica Belarus) și Victor Osipov (în Austria).

Așa cum se comunica anterior în sursele media din Moldova, pînă la desemnare, Victor Sorocean a fost deputat din partea PSRM. Anterior, a fost judecat de două ori — în 1973 (2 ani cu suspendare) și în 1975 (5 ani de detenție). În 2005, numele lui Sorocean figura într-un dosar penal intentat de Centrul Național pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției în baza articolului 327 al Codului Penal «Depășirea atribuțiilor de serviciu».

În perioada 2005 — 2009, Victor Osipov a fost consilierul fracțiunii parlamentare Alianța «Moldova Noastră» (AMN). În cadrul alegerilor parlamentare din 2009, a fost ales în calitate de deputat din partea AMN, intrînd, în acest fel, în componența alianței «euro-unioniste» de la guvernare. Din septembrie 2009 pînă în decembrie 2010, a ocupat funcția de vicepremier în Guvernul Filat. În martie 2011 a anunțat că se retrage din activitatea politică. În iulie 2014, a condus staff-ul electoral al PDM în cadrul alegerilor parlamentare. Din februarie 2015 a exercitat funcția de vicepremier în Guvernul Gaburici, iar ulterior, în Guvernul Streleț.

- La finele întrevederii cu președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, Igor Dodon a declarat:

«Referindu-mă la o eventuală schimbare a Codului Electoral, m-am expus pentru păstrarea sistemului actual electoral, in acelasi timp menționind ca sunt necesare modificări care ar asigura un drept eficient la vot a tuturor cetatenilor Republicii Moldova indiferent unde se afla».

- Comentînd inițiativa privind implementarea circumscripțiilor uninominale, Dodon a promis că această inițiativă «nu va trece».

«Demult se discuta despre dorința democraților de a impune societății un atare sistem electoral. Însă, eu declar cu toată responsabilitatea că intenția democraților nu va rămîne decît dorință. Sistemul uninominal nu va trece. Această inițiativă reprezintă în sine o provocare la adresa bazei democratice a statului în formula în care s-a format din ziua proclamării independenței și pînă la ora actuală», a spus Dodon.

(Trebuie să înțelegem din asta că sistemul electoral mixt, în baza căruia jumătate din componența Parlamentului se desemnează în baza circumscripțiilor uninominale, de asemenea, reprezintă o provocare la adresa bazelor democratice?)

- Înainte de întrevederea cu reprezentanții diasporei moldovenești în Italia, Dodon merge la stațiunea de schi Breuil Cervinia. În orașul Padova, în timpul întîlnirii cu conaționalii, Dodon a cerut reprezentanților autorităților italiene să facă regulă atunci cînd mulțimea a început să-l șuiere.

- Candidatul din partea PSRM, Ruslan Garbalî a fost numit în calitate de șef la «Chișinău-Gaz», compania fiică a întreprinderii «Moldovagaz» a cărui conducător a devenit un reprezentant al Partidului Democrat în urma unei înțelegeri prealabile între Dodon și Plahotniuc.

- Igor Dodon l-a inclus în componența Consiliului Suprem de Securitate pe procurorul general, Eduard Harunjen a cărui legitimitate Dodon nu o recunoaște formal și chiar a contestat-o în instanță. Între timp, în componența Consiliului Suprem de Securitate nu au încăput reprezentanții Ministerului Apărării și Centrului Național Anticorupție.

- Activistul civic Sergiu Mocanu a făcut publică informația cu privire la faptul că, de facto, vizita lui Dodon în Italia nu a fost organizată pentru întîlnirea acestuia cu diaspora, ci pentru desfășurarea negocierilor cu liderul grupului «ARETI» (pînă în anul 2015 — «ITERA»), Igor Makarov în ceea ce privește împărțirea activelor în sfera energetică, inclusiv, veniturilor din producerea energiei la stația din Cuciurgan. La întrevedere trebuia să participe și Vladimir Plahotniuc, pregătit să cedeze în beneficiul lui Dodon o parte a firmelor sale intermediare de pe piața asigurării Moldovei cu energie electrică. Managerul acestor active trebuia să devină fratele președintelui — Alexandru Dodon.

- Igor Dodon a avut o întrevedere cu ambasadorii țărilor membre ale UE. Pe agenda discuțiilor nu a figurat chestiunea cu privire la modificarea sau anularea Acordului de Asociere cu UE. Se pare că acest subiect a fost exclus de Dodon de pe agenda politică proprie, chiar dacă a promis în repetate rînduri să anuleze Acordul cu UE.

- Dodon a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA în Moldova, James Pettit. Așa cum s-a anunțat, principalul subiect al discuțiilor a fost acordul de concesionare a zăcămintelor de petrol și gaze pe teritoriul Republicii Moldova cu exploatarea ulterioară a acestora, semnat între Guvernul Republicii Moldova și compania americană Frontera Resources International LLC.

(În legătură cu acest document, Dodon și-a exprimat îngrijorarea în cadrul discuțiilor cu ambasadorul american, dar nu a întreprins nicio măsură cel puțin în vederea examinării legalității acordului respectiv. Spre exemplu, nu s-a adresat la Curtea Constituțională).

- Într-un interviu pentru agenția informațională TASS, Dodon nu a vrut să răspundă direct la întrebarea dacă este gata să semneze decretul cu privire la ieșirea Moldovei din Acordul de Asociere cu UE.

- În cadrul business-forumului «Rusia — Moldova: extinderea colaborării de afaceri», Igor Dodon a făcut o declarație ambiguă: «Ceea ce este favorabil investitorilor, care sînt gata să vină în țara noastră, este în beneficiul Moldovei».

(De aici, putem ajunge la concluzia că Dodon consideră benefic pentru Moldova tranzacția frauduloasă cu privire la concesionarea zăcămintelor de petrol și gaz de pe teritoriul țării noastre. Va susține el oare, urmînd declarațiile sale, încălcarea Constituției, dacă acest lucru va fi benefic investitorilor?)

- Dodon a așteptat patru ore în anticamera Kremlinului, așteptînd o întrevedere cu Vladimir Putin.

Așa cum scriau jurnaliștii ruși în legătură cu acest fapt: «promisiunea nu înseamnă și însurătoare. În așteptarea audienței, Igor Dodon a trebuit să se obosească în anticamera de la Kremlin, nici mai mult nici mai puțin — patru ore. Întrevederea planificată pentru ora 13.00, din cauza altora mai importanți, identitatea cărora nu a fost dezvăluită, a început abia la ora 17.00».

- Informația făcută publică despre faptul că Dodon a mințit în legătură cu faptul că a acordat ajutor personal grădiniței din satul Sadova.

«Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat, recent, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că ar fi făcut donaţii pentru grădiniţa din localitatea sa de baştină — satul Sadova, raionul Călăraşi. Afirmația, însă, nu se confirmă dacă o verificăm la autoritățile locale. Primarul de Sadova ne-a declarat și a probat cu documente că nici Igor Dodon, nici alți investitori apropiați acestuia, nu au donat bani sau bunuri grădiniței», au scris sursele media din Moldova.

- Dodon l-a desemnat în funcție pe viață pe judecătorul în «dosarul Petrenco».

Potrivit informațiilor din presă: «judecătoarea Natalia Clevadî, care a pronunțat un șir de decizii la comandă în dosarul «grupului Petrenco», a primit desemnare pe viață în funcția de judecător printr-un decret prezidențial. Despre aceasta a anunțat Igor Dodon prin intermediul rețelelor de socializare. El a declarat solemn că a «semnat decretele de numire în funcție a 10 judecători din 15 propuși»».

- Igor Dodon a declarat că cea mai importantă realizare a sa în primele 100 de zile de activitate a fost faptul că el «a întors încrederea cetățenilor în instituția prezidențială, pierdută după 2009 încoace».

«În această scurtă perioadă am reușit mai multe lucruri, însă, principalul — cetățenii Republicii Moldova au recăpătat încrederea în instituția prezidențială, pierdută după 2009», consideră Dodon.

În aceeași zi au fost publicate rezultatele sondajului de opinie IRI, conform căruia «în martie 2017, 58 la sută dintre respondenți aveau o atitudine negativă față de Președinție».

- Dodon l-a decorat cu Ordinul de Onoare pe coraportorul APCE pentru Moldova, Josette Durrieu — care se numără printre cei mai mari susținători ai alianței «pentru integrare europeană».

- În timpul vizitei în raionul Criuleni, Dodon a declarat că el este împotrivă renunțării la divizarea pe raioane a teritoriului țării, însă, numai pînă la alegerile parlamentare.
 
«Pînă la alegerile parlamentare, reforma administrativ-teritorială nu va fi implementată și cred că este corect anume așa», a spus Igor Dodon.

- În cadrul conferinței de presă cu ocazia împlinirii a 100 de zile de la desemnarea sa în funcție, Igor Dodon a enumerat ceea ce credea el că a îndeplinit din programul său electoral. Cît despre promisiunile nerealizate, Dodon a tăcut.

Și anume:

1. A promis: «În termeni restrînși, eu voi obține revenirea totală a producției moldovenești pe piața rusă». (Se pare că 100 de zile nu este un termen destul de restrîns pentru Dodon).

2. A promis: «Voi obține organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Voi demara consultări cu toate partidele și societatea civilă în ceea ce privește organizarea alegerilor parlamentare anticipate». (În realitate, Dodon nu a anunțat și nu a desfășurat niciun fel de consultări).

3. A promis: «Voi începe reunificarea țării. Noi vom discuta (cu liderul Transnistriei — nota red.) problemele care s-au acumulat în relația dintre malul drept și stîng al Nistrului și vom obține un compromis pe marginea proiectului politic de reglementare». (Nu a îndeplinit. Liderul nerecunoscutei RMN, Vadim Krasnoselski a declarat că nu planifică să discute cu Dodon problemele legate de reglementarea politică).

4. A promis: «Să opresc unionismul. Mă voi adresa Președintelui României cu inițiativa de a semna un acord de frontieră. Voi indica SIS-ului și Procuraturii să stăvilească activitatea organizațiilor unioniste în Moldova». (Nu a îndeplinit nimic din cele menționate)

5. A promis: «Voi începe renașterea țării. Voi cere atragerea la răspundere a tuturor celor vinovați de «jaful secolului» și distrugerea țării. Voi propune Guvernului și Parlamentului noi strategii de securitate națională și apărare». (Nu a îndeplinit).
 
(Continuarea în partea 2 și 3)
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Вернуться назад