DataLife Engine > Версия для печати > Răspunsul pentru «Chamberlain» de factură locală — Iurie Leancă
DataLife Engine > Alegerea redacției / Tema zilei / Economia > Răspunsul pentru «Chamberlain» de factură locală — Iurie Leancă

Răspunsul pentru «Chamberlain» de factură locală — Iurie Leancă


23-06-2017, 13:25. Разместил: redactor
 
Din cîte se pare, la capitolul Banca de Economii (BEM) totul este clar, cu excepția unui singur lucru — unde sînt, totuși, banii, cine și cînd îi va întoarce și cît va cere pentru acest lucru.

Deocamdată, sarcina restituirii acestor bani, prin efortul bandei de la guvernare și personal a domnului fost «pur și simplu prim-ministru» Iurie Leancă, este pusă pe seama bugetului statului și așa sărac, adică, pe seama tuturor cetățenilor Moldovei — de la nou născuți pînă la persoane în etate, care au cea mai mare nevoie de susținere din partea acestui buget.

Bariera lui Damoclis

De fiecare dată cînd banda are nevoie de intrigantul și a tot promițătorul Iurie Leancă să pășească țanțoș prin birourile de la Bruxelles, în fața fostului «pur și simplu prim-ministru» se lasă bariera politică — chestiunea cu privire la responsabilitatea lui Leancă pentru renumita și trista dispoziție a Guvernului cu privire la eliberarea garanțiilor în valoare de 13,5 miliarde de lei.

Este clar lucru că fostul «pur și simplu premier» nu este în stare să explice și să justifice cu argumente cît de cît veridice deciziile și acțiunile sale. Și de unde acest fost «pur și simplu prim-ministru»poate avea argumente dezincriminatorii din moment ce el nu doar că nu dispune de cunoștințe economice elementare, dar și la capitolul aritmetică stă prost. Însă lui asta îi era absolut inutil în timpul tîrîșului pe parchetele din Bruxelles. Acolo, nici stăpînii, nici oaspeții actuali, care vin din «povestea» moldovenească, nu fac uz de asemenea concepte cum ar fi nevoi sociale și detrimentul dezvoltării comunitare.

Cu toate acestea, el vrea să depășească bariera menționată mai sus, vrea să fie «alb și pufos», pentru a nu aprofunda discreditarea vectorului european. Și iată că, așa cum se practică în această bandă, în ajutor se aplică minciuna și adevărul trunchiat. Leancă ar fi acționat, chipurile, fiind în postura de «pur și simplu prim-ministru» în baza consultărilor cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Aceste organizații, însă, nu vor să împartă responsabilitatea pentru deciziile aberante ale fostului «pur și simplu» și-i reproșează cu toată duritatea: «nu minți, noi nu eram aici!».

Fostul s-a spălat. A înțeles că, în acest fel, ar putea genera o reacție și mai serioasă și a decis să apeleze la un argument și mai sigur: chipurile furturile din BEM au început încă în timpul comuniștilor. Astăzi, acest argument multora le este pe plac, însă, el trebuie să fie demonstrat. Se poate acționa în baza principiului soacrei rele — cine se face vinovat? — nora!

Fostul «pur și simplu», care habar nu are de finanțe, bănci, bugete, așa cum se spune în popor — incapabil să dea de mîncare la doi porci, acționează instinctiv orientîndu-și degețelul alb și nemuncit în direcția comuniștilor. Și toată lumea este satisfăcută, sau cel puțin — tace. Tot ce s-a expus mai sus poate că va fi pe înțelesul fostului «pur și simplu». Iar în continuare, cîteva argumente pentru cei care sînt cît de cît capabili să gîndească.

Cifre care nu pot fi neglijate

Banca de Economii nu a fost niciodată prima în ratingul băncilor moldovenești, însă, întotdeauna, a jucat rolul de pilon în sistemul bancar al țării. Anume acel sistem bancar pe care revista engleză profesionistă «The Economist», în toiul crizei financiare mondiale, l-a clasat pe locul cinci în lume la capitolul stabilitate. BEM avea cel mai extins sistem al agențiilor filialelor teritoriale, un număr imens de depunători mici și medii. Încrederea oamenilor simpli față de această instituție bancară, gestionată de stat, era foarte mare. Iată ce spunea, la începutul anului 2012, directorul reprezentanții Băncii Mondiale în Republica Moldova, Abdoulaye Seck:

«Sectorul bancar este pregătit pentru criza economică, în cazul în care ea va începe. Noi am studiat cîțiva indicatori — suficiența capitalului, lichiditatea, am examinat mecanismele instituționale — comitetul stabilității financiare. De aceea, toate acestea ne oferă convingerea că sistemul financiar va fi stabil în fața șocului financiar neplăcut. În mare parte, sistemul bancar este finanțat din contul depozitelor bancare interne. […] Caracteristica lor comună constă în faptul că baza lor sînt depozitele interne. Atunci cînd noi studiem raportul creditelor și depozitelor — el constituie circa 90 %. Acest lucru mărturisește despre stabilitatea sistemică, riscului redus de lichiditate și a unui risc foarte mic că s-ar putea schimba direcția fluxului de capital. De asemenea, capitalizarea băncilor este la nivelul cuvenit, iar nivelul de lichiditate este destul de bun».

Așa cum puteți vedea, evaluarea practic coincide cu «The Economist». NU se spune niciun cuvînt de îngrijorare despre elementele sistemului bancar, cu atît mai mult despre elementele de constituire ale sistemului. Evident, fostul «pur și simplu premier» este incapabil să ia în considerare asemenea concepte cum ar fi lichiditatea, suficiența capitalului, raportul volumului de credite față de volumul de depozite ș.a.m.d.

El caută și nu poate găsi de ce să acuze comuniștii pentru a îndepărta lovitura de la sine? «A, să-i ia dracu! Vom spune că au incendiat Reichstag-ul! Și dacă nu va fi convingător — vom spune că ei au furat totul». Iar în întîmpinarea fostului «pur și simplu» zboară cifre care nu pot fi ignorate. El nici nu presupune forța lor de lovitură pentru că nu pricepe în ele nicio iotă.

Cu toate acestea, în toiul crizei financiare mondiale din 2008, BEM și-a sporit profitul cu 8 % — nici mai mult, nici mai puțin — 211 milioane de lei. Banca ocupa 10 % din piață activelor, 9,5 % — pe piața creditelor, 9,8 % — a depozitelor. După rentabilitatea activelor (6,1%), BEM ocupa locul trei în tot sistemul bancar. La sfîrșitul anului 2008, ratingul stabilității BEM era pe locul 3 din cele 15 bănci ale sistemului țării. În grupul băncilor cu active de peste 3 miliarde de lei (din care făcea parte BEM — nota red.), rentabilitatea medie a capitalurilor acționarilor constituia 28,41 % în 2007 și 26,78 % la finele primelor 9 luni ale anului 2008, depășind profitabilitatea depozitelor, ceea ce reprezintă un indicator bun pentru acționari, în cazul nostru — pentru stat. Totodată, acești indicatori la BEM erau respectiv de 38,4 % și 35,14 %. Lichiditatea curentă a BEM, însă, adică cantitatea de bani, depășea cu mai bine de două ori norma minimă admisibilă. El, fostul «pur și simplu prim-ministru» crede că dacă va învinui comuniștii se va scuti de toate păcatele. Nu este așa!

Cronica faptelor

Cităm revista «Bănci și finanțe» Nr. 3 _2015/ 54992. (În opinia noastră, articolul coincide în totalitate cu analiza noastră proprie, însă aici nu este vorba despre dispute de autor. Ne bucură, deja, faptul că sînt specialiști care văd ceea ce vedem și noi, dar nu suferă de orbul găinilor la fel ca și foștii «pur și simplu»):

«Începînd cu a doua jumătate a anului 2012 s-au manifestat tendințe negative în activitatea unor bănci, întîi de toate este vorba despre Banca de Economii (în opinia noastră, acest lucru s-a întîmplat ceva mai devreme, reprezentanții PCRM au indicat asupra scăderii amenințătoare a capitalului acestei bănci deja în iulie 2012 — nota red.). […] În septembrie 2012, în cadrul unei ședințe extraordinare a acționarilor a fost înlocuită în totalitate conducerea și operate schimbări considerabile în actele normative ale băncii. Însă, în rezultat, situația doar s-a înrăutățit. Într-o perioadă scurtă de timp, cu încălcarea punctului 3 al art. 27 din Legea cu privire la instituțiile financiare, banca a oferit credite sub gajuri dubioase pentru 20 de agenți economici în sumă totală de peste un miliard de lei. În rezultat, la sfîrșitul anului 2012, suficiența propriului capital normativ, raportat la riscuri, s-a redus pînă la 7 % în condițiile în care normativul constituie 16 %.

La sfîrșitul anului, banca a înregistrat pierderi de 313 milioane de lei. Cota creditelor dubioase și chiar ratate s-a majorat de la 9,5 % în 2010 (292 milioane de lei) pînă la 46 la sută.

În condițiile furtului atît de vizibil a resurselor creditare de către conducerea BEM, Banca Națională a Moldovei nu a întreprins măsuri operative, nu a aplicat art. 37 din Legea cu privire la instituțiile financiare pentru prevenirea reducerii periculoase a capitalului propriu și încercărilor de falimentare intenționată, nu a creat la timp comisia de control special, nu a numit un administrator din afara băncii.

Totodată, în noiembrie 2012, Misiunea FMI a recomandat oficial BNM ca pînă în martie 2013 să elimine toate încălcările depistate în activitatea BEM.

În decembrie 2012, preșe¬dintele celui mai mare partid parlamentar din opoziție (preșe¬dintele PCRM, V. N. Voronin — nota red.) a cerut argumentat și în scris Parlamentului, Guvernului, BNM și altor organe de stat să adopte imediat măsuri în vederea prevenirii falimentării artificiale a BEM și prevenirii destabilizării întregului sistem monetar-financiar al țării. Însă, o reacție adecvată nu a urmat.

Guvernul a ignorat și propunerea de cumpărare cu aproape 30 de milioane de lei de către stat la bursă (14 ianuarie 2013) a două pachete de acțiuni BEM în mărime de 8,9 % și 2 % ceea ce ar fi permis majorarea cotei statului pînă la 68 % consolidînd considerabil pozițiile acestuia în ceea ce privește prevenirea atacului raider asupra competențelor de control ale băncii.

În 2013, piața valutară a Republicii Moldova era suprasaturată, oferta a depășit cererea de valută cu 32 la sută. Soldul activelor valutare ale băncilor a crescut cu 32,6 %, constituind suma record de 2,6 miliarde de dolari americani. BNM a redus cota de refinanțare de bază cu 1,0 p. p. pînă la 3,5 %, ceea ce a activizat activitatea creditară și economia în general. […]

Guvernul, sub masca tezei pseudo-științifice despre o oarecare neeficiență a controlului și gestionării statului, a demarat procedura de privatizare a cotei statului (56,13 %) în cadrul BEM, în acest scop fiind încheiat și un acord cu consultanți de peste hotare (firma BNP Paribas) (apropo, în cadrul căreia activa actualul guvernator al BNM, domnul Cioclea — nota red.). În același context, în februarie 2013, BNM a avertizat oficial Consiliul Administrativ al BEM despre faptul că pe 31 martie 2013 îi va anula licența în cazul în care capitalul bancar propriu al băncii nu va fi restabilit pînă la nivelul normativ.

Însă, pe 14 martie, în cadrul ședinței comisiei parlamentare pentru buget și finanțe (majoritatea membrilor fiind reprezentanți ai partidelor alianței — nota red.) a fost respinsă propunerea Guvernului cu privire la majorarea părții de cheltuieli a bugetului cu scopul suplinirii capitalului statutar al BEM în sumă de 155 milioane de lei. În acest fel, tendințele negative la bancă nu au fost prevenite, dar nici licența nu a fost retrasă de regulatorul pieții.

În același timp, pe piața Băncii Centrale a continuat manipularea, începută în octombrie 2010, privind reducerea artificială a prețului de piață a unei acțiuni de la 200 de lei în 2008 pînă la 40 de lei la sfîrșitul anului 2010 și pînă la 14,2 lei în noiembrie 2012. În timpul unei ședințe a acționarilor, din august 2013, reprezentanții statului în Consiliul Administrativ al băncii, viceministrul Finanțelor (numit după cota PLDM — nota red.), fără a avea competențele necesare, samavolnic a refuzat achiziționarea cotei din emisia acțiunilor suplimentare, în sumă de 80 de milioane de lei, ce i se cuvenea statului. Fapt care a dus la pierderea controlului Guvernului asupra activității băncii.

În continuare, acest lucru a deschis drumul hoției resurselor creditare ale băncii în proporții deosebit de mari. În ajunul și în timpul ședinței, BNM a ignorat încă o dată legislația în vigoare și nu a cerut, în conformitate cu art. 15 din Legea cu privire la instituțiile financiare, divulgarea informației cu privire la beneficiarii finali ai emisiei suplimentare de acțiuni. Decizia ședinței nu a fost contestată și, respectiv, a intrat în vigoare. În rezultat, au fost operate noi schimbări radicale în conducerea și politica BEM. […]

Valoarea la bursă (de piață) a proprietății statului în această bancă s-a redus de la 658,6 milioane de lei în 2008 pînă la 131,7 milioane de lei în 2013, în această perioadă, cota creditelor neperformante a crescut de la 10,1 % pînă la 58,4 % […] rata profitului a scăzut de la 210 milioane pînă la 35 de milioane de lei.

Însă, această prejudiciere vădită a intereselor statului la BEM, din cauza pierderii controlului statului asupra instituției, nu a primit evaluarea necesară din partea organelor corespunzătoare. Mai mult decît atît, printr-o dispoziție specială a Parlamentului (pentru care au votat deputații din cadrul partidelor AIE: PLDM, PDM, PL — nota red.) toate acțiunile organelor de stat și a reprezentanților acestora erau numite legale și raționale.

Este adevărat că prin dispo¬ziția sa, Parlamentul a obligat, totuși, Guvernul și BNM să execute un șir de măsuri în vederea redresării situației:
— restabilirea conturilor întreprinderilor de stat la BEM;
— a include în Registrul de Stat a întreprinderilor reglementate, companiile specializate în estimarea activelor materiale și financiare;
— realizarea măsurilor pentru prevenirea reducerii capitalului BEM și altele.

Cu toate acestea, controlul parlamentar — a comisiei pentru buget și finanțe (președintele Ioniță din partea PLDM — nota red.), a lipsit cu desăvîrșire și nicio cerință inclusă în dispoziția Parlamentului nu a fost realizată.

Concomitent, președintele BNM și conducătorii statului au justificat, în repetate rînduri, pierderea controlului statului în BEM printr-un anumit angajament în scris al acționarilor săi de a investi peste un miliard de lei în vederea sporirii capitalului statutar și, respectiv, asanarea situației în bancă. Dar, așa cum s-a clarificat mai tîrziu, investițiile de facto au constituit un credit obișnuit, care nu a putut să influențeze mărirea capitalului propriu.

Fără a fi luate în calcul toate aceste aspecte, în 2013, activitatea BNM se desfășura contrar legislației, intereselor bugetului, populației și majorității antreprenorilor. […]
 
În esență, a avut loc destabilizarea premeditată a sistemului financiar. Deși, nu au existat niciun fel de premise financiar economice or de altă natură pentru aceasta: finanțarea externă a Republicii Moldova era comparabilă cu o «ploaie de aur» — nu s-au redus transferurile bănești ale moldovenilor de peste hotare, veniturile din export nu încetau. Introducerea embargoului la exportul producției vinicole în Rusia, începînd cu 1 septembrie 2013, a influențat asupra reducerii profitului țării obținut din export. Conform calculelor BNM — cu cel mult 2,1. [...]

Motivul acestei politici iraționale a BNM poate fi înțeles, se pare că din analiza evoluției prețurilor interne la produsele petroliere și medicamente pe fonul reducerii de durată a prețurilor mondiale pentru acest grup de mărfuri, realizarea cărora în Republica Moldova, conform mai multor indicatori, este monopolizată de carteluri...».

Evident, citatul prezentat este lung, însă, acest lucru este justificat prin faptul că fostul «pur și simplu premier» Iurie Leancă să nu se gîndească să facă uz de anticomunismul său și să nu pună la îndoială aceste date din simplu motiv că ele sînt prezentate de comuniști.

* * *
Escrocii și hoții nu trebuie să discute cu oponenții politici, ci trebuie să răspundă în fața justiției. Dar, pentru ca acest lucru să se întîmple, statul trebuie să fie democratic, nu capturat. Democrația trebuie să fie reală, dar nu decorativă. Important este că nici măcar foștii să nu încerce să se ascundă în spatele tezei: «eu am fost pur și simplu prim-ministru».

Ai furat — treci la pușcărie, dar nu în prezidiul Parlamentului!

Oleg Reidman, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, consilier al Președintelui Moldovei în anii 2002–2009
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Вернуться назад