Problema nu este închisă
4-12-2015, 11:01. Разместил: redactor
În ziua de miercuri, Parlamentul a desfăşurat o şedinţă plenară specială, pe parcursul căreia au fost audiate rapoartele şefilor organelor de stat care au o atiduine nemijlocită faţă de cazul legat de furturile de miliarde din trei bănci moldoveneşti.
Deputaţii au avut posibilitatea să pună întrebări procurtorului general, Corneliu Gurin, directorului CNA, Viorel Chetraru, ministrului Finanţelor, Anatol Arapu, preşedintelui BNM, Dorin Drăguţan, şi directorului SIS, Mihai Balan.
Fracţiunnea Partidului Coimuniştilor din Republica Moldova, în calitate de iniţiator al acestor audieri, a pregătit pentru respectivii conducători circa treizeci de întrebări. Fiecare întrebare a fost cît se poate de concretă, fără iz de populism, care, de regulă, distrage de la ceea ce este principal.
S-a aşteptat ca şi răspunsurile să fie concrete şi la temă. În realitate, lucrurile s-au desfăşurat «ca totdeauna» în ultimii şase ani — şi Gurin, şi Chetraru, şi Arapu, şi Drăguţanu, şi Balan au ocolit să răspundă direct la întrebările puse de comunişti. Astfel, chiar ei înşişi şi-au dat pe faţă (ne-) cointeresarea de a descoperi «furtul secolului».
Înainte de începerea şedinţei, comuniştii au propus ca ea să fie închisă. Spre deosebire de socialişti, pentru care principalul scop e să placă poporului, iar a căuta cine e vinovat de furtul miliardului şi a-l întoarce înapoi e ceva secundar, comuniştii erau dispuşi să obţină răspunsuri clare: numele hoţilor (inclusiv al deputaţilor hoţi), sumele (furate de fiecare figurant), adresele bancare la care au fost transferate aceste sume (ceea ce ar fi insuflat speranţa că ele vor fi întoarse în vistieria statului).
Recunoscînd justeţea acestei propuneri, iniţial Parlamentul a votat pentru desfăşurarea închisă — şi sinceră - a şedinţei, după aceea însă (probabil, cineva şi-a dat seama că astfel va fi depistat) a schimbat formatul ei şi, după raportul procurorului general Gurin, audierile au avut loc în format deschis.
Gazeta «Comunistul» reproduce întrebările puse de deputaţii din fracţiunea PCRM şi răspunsurile la ele din partea celor care au făcut rapoarte.
Rezultate vor fi cu condiţia că...
Întrebări pentru Viorel Chetraru, director al Centrului Naţional Anticorupţie
Vladimir Voronin:
«Este important să se facă tot ce e posibil, pentru ca să fie întorşi banii. Inclusiv resursele financiare, imobilurile procurate în mod nelegitim. Toate aceste acţiuni criminale nu s-a putut să aibă loc fără un centru coordonator — o grupare criminală mafiotă. În rezuiltatul analizei făcute de noi, ne-a devenit clar că multe legi au fost modificate, completate, anulate şi aşa mai departe, şi asta ca să devină posibilă înfăptuirea furtului planificat. Mai mult decît atît, criminalii erau convinşi că niciodată nu vor fi atraşi la răspundere. Iată exemple concrete. Fostul premier Leancă şi-a motivat decizia luată în noiembrie 2014 privind semnarea de către stat a garanţiilort pentru suma de 13,4 miliarde de lei ca o necesitate impusă de situaţie pentru salvarea depozitelor persoanelor fizice din Banca de Economii, Unibanc şi Banca Socială. În aceeaşi lună noiembrie, volumul depozitelor persoanelor fizice la BEM alcătuiau suma de 2,7 miliarde de lei, ci nu de 13,4 miliarde de lei, cum a semnat domnul Leancă. Iar volumul total al depozitelor din cele trei bînci a fost nu mai mare de 4 miliarde de lei. Unde sunt celelalte 9 miliarde de lei? Cine ştie şi cine ne poate spune?».
Răspunsul lui Viorel Chetraru:
«Rezultate vor fi atunci cînd noi vom dispune de date colectate în cadrul unei anchete desfăşurate pe acest caz, nu doar din momentul semnării respectivei decizii. Cea mai mare parte a mijloacelor furate, sunt sigur, nu vor mai putea fi întoarse. Dar răspuns la întrebare vă vom da după ce procurorii vor analiza acţiunile sau inacţiunile tuturor figuranţilor».
Anatolie Gorilă:
«Dumneavoastră aţi indicat numărful cauzelor penale — 44. Cîte învinuiri au fost înaintate la adresa actualilor deputaţi în Parlament, a foştilor deputaţi, a membrilor fostului guvern şi ai actualului guvern în exerciţiu? Puteţi să nu indicaţi nume, spuneţi numărul lor».
Răspunsul lui Viorel Chetraru:
«Aceste 44 dosare nu se referă la persoane sus-puse din stat. Şi ele sunt concentrate la Procuratura Anticorupţie».
FMI greşeşte
Întrebări către ministrul Finanţelor în exerciţiu, Anatol Arapu
Oxana Domenti:
În contextul dezvoltării situaţiei în jurul Băncii de Economii în anii 2014-2015, vă rog să-mi răspiundeţi, de bună seamă sunteţi convins, la fel ca şi în 2013 — atunci v-am pus aceeaşi întrebare şi tot aici, în Parlament — de justeţea deciziei guvernului privind neparticiparea statului la procurarea acţiunilor emisiunii suplimentare din august 2013, în rezultatul cărui fapt statul şi-a pierdut pachetul de control de acţiuni? Nu ar fi fost mai ieftin la acea etapă să fie mobilizatre resursele financiare şi să se participe la majorarea capitalului băncii, să fie stabilizată situaţia în bancă, decît ulterior n să fie majorată datoria statului pe contul garanţiilor oferite pentru creditul de stabilizare financiară? Potrivit calculelor noastre, asta ar fi fost mult mai ieftin, şi atunci ar fi fost posibilă o implicare, astfel ca să fie prevenit furtul secolului, iar banca păstrată în condiţii relativ bune şi cu o perspectivă de dezvoltare».
Răspunsul lui Anatol Arapu:
«Eu nu am participat la procesul de luare a deciziilor de privatizare a acestei bănci. Banca trebuie privatizată atunci cînd există cerere, cerere la capital, şi cînd este dorinţa de a atrage în ţară capital străin. Probabil, decizia privind neparticiparea statului la procurarea acţiunilor a fost motivată de lipsa de bani. După cîte cunosc eu, practic, a şi fost aprobat un careva investor […] Cu regret, investorii care au venit şi care au fost selectaţi pentru majorarea capitalului băncii şi transmitere lor a controlului asupra Băncii de Economii au devenit cei care au adus băncii cunoscutul prejudiciu».
Oxana Domenti:
«În esenţă, dumneavoastră aţi recunoscut că ar fi fost mai ieftin şi mult mai eficient dacă statul s-ar fi implicat în procesul emisiunii de acţiuni.
A doua întrebare. Spuneţi concret, în opinia dumneavoastră, cum influnţează situaţia de la Banca de Economii actuala situaţie financiară şi economică din Republica Moldova?»
Răspunsul lui Anatol Arapu:
«Una din cele mai importante consecinţe a ceea ce s-a întîmplat la noi în sectorul bancar este lipsa la ziua de astăzi a finanţării externe a bugetului, şi nu doar a bugetului. Fondul Monetar Iinternaţional şi Banca Mondială au fost foarte fermi anul trecut: pînă cînd nu vom face ordine în acest sector prin introducerea unor noi legi, regulamente, ei nu se vor aşeza la masa de negocieri cu noi. Alt factor, desigur, sunt schimbările politice care se produc destul de des în ţara noastră».
Oxana Domenti:
«Este absolut evident că şi consecinţele sunt mult mai complexe. Totuşi, dacă e să vorbim despre finanţare din partea FMI, trebuie să recunoaşteţi că una din condiţiile FMI a fost lichidarea Băncii de Economii. Şi vreau să vă întreb: dacă ei mîine ne vor înainta condiţia să reducem economia noastră, toate întreprinderile de stat, la fel veţi urma toate sfaturile lor? Şi unde-s banii care vin de la FMI după ce îndepliniţi condiţiile lui? Lichidarea BEM-ului a fost o condiţie pe care aţi îndeplinit-o şi, totuşi, nu aţi primit nici pînă acum vreo finanţare. Ce condiţii trebuie să mai îndepliniţi, pentru a beneficia de această finanţare?».
Răspunsul lui Anatol Arapu:
«Noi nici n-am început negocierile nici cu una din misiunile FMI. Au fost doar nişte consultări incipiente, şi asta pentru că ultimile două guverne nu au supravieţuit. Cu privire la consecinţe mai importante şi unde sunt banii FMI, sunt de acord că unele recomandări ai acestei organizaţii cu nr. 1 în lume, care dictează politica economică nu doar unei economii de tipul celei din Moldova, ci şi economiilor din ţările membre ale Uniunii Europene în situaţii de criză, cum ar fi Grecia, Italia şi altele, ele nu sunt rele, însă trebuie adaptate la situaţia concretă din economia noastră. Şi unele recomandări pe care ni le-a dat respectivul fond la înnceputul anilor ’90, pe care eu le ţin minte foarte bine, s-au dovedit şi ele a fi greşite».
«Aveţi dreptate, asta a fost...»
Întrebări către Dorin Drăguţanu, preşedinte al Băncii Naţionale a Moldovei
Vladimir Voronin:
«Aţi raportat foarte vioi despre faptul că aţi scris la adresa foştilor prim-miniştri, inclusiv în noiembrie 2012. Dar eu personal v-am adresat o interpelare la 18 decembrie 2012, în care v-am spus că situaţia de la Banca de Economii e foarte complicată şi pe viitor pot apărea probleme. Dumnevoastră, domnule Drăguţanu, m-aţi încredinţat că se efectuează o monitorizare zilnică a situaţiei financiare de la Banca de Economii.
Şi cum s-a întîmplat că, în condiţiile unei monitorizări zilnice, cota creditelor nefavorabile în BEM — adică, dacă e să le spunem lucrurilor pe nume, a creditelor furate — a crescut de la 9,5% în anul 2010 pînă la 72,6% în 2014? De ce BNM nu a luat la timp, în 2011-2014, măsurile necesare, odată ce era informat în mod operativ şi deplin despre permanenta înrăutăţire a situaţiei de la BEM?
În calitate de concluzie, eu propun ca, faţă de preşedintele BNM, să fie intentată o cauză penală în baza neglijenţei de serviciu, conform articolului care prevede pentru aceasta 6 ani de puşcărie».
Răspunsul lui Dorin Drăguţanu:
«Informaţia dumneavoastră e justă, pentru că asta e o statistică oficială. Pe cînd eu am spus şi voi repeta: BNM a făcut tot ceea ce trebuia să facă potrivit legii. În al doilea rînd, cînd în bancă se află un acţionar şi se face un manajer şi ei toată ziua se gîndesc prin ce schemă să mai facă un furt, supravegherea nu poate preveni acest lucru. Eu am spus că numai o administrare specială ar fi putut fi stopată situaţia în aceste trrei bănci».
Oleg Reidman:
«Trebuie să spunem de-a dreptul: hoţii au contat pe faptul că BEM este o bancă mare şi puternică, cota lui de credite nefavorabile alcătuia doar 7,2%, în timp ce în întreg sistemul acest procent era, în medie, 15%. Şi cînd în 2012 noi am semnalat că capitalul băncii începe să scadă catastrofal — cu 300 de milioane, apoi cu 600 de milioane — s-a întîmplat anume din această cauză.
Aţi descoperit acea schemă în bancă, aţi împiedicat funcţionarea ei? Pentru că, în ultimă instanţă, anume respectiva schemă s-a realizat în cele 1,3 miliarde furate din veniturile şi capitalul BEM-ului».
Răspunsul lui Dorin Drăguţanu:
«În momentul cînd pe parcursul controalelor noastre stabilim că au fost oferite credite de risc înalt sau pentru o activitate economică neclară, primul lucru pe care-l facem e solicitarea creării unei rezerve pentru cazurile unor posibiliâe pierderi. Aceasta e prima sancţionare a băncii. Adică, noi cerem ca banca să creeze o rezervă, ceea ce indică faptul că capitalul băncii scade».
Oleg Reidman:
«Cum credeţi, ce importanţă pentru înrăutăţirea situaţiei de la Banca de Economii a avut nefuncţionalitatea consiliului băncii, care a durat aproape nouă luni? În această perioadă, Banca Naţională a întreprins careva măsuri speciale de supraveghere, pentru că în acel moment acolo era o administrare personală?»
Răspunsul lui Dorin Drăguţanu:
«A-a-a, asta a fost în 2012... Noi am discutat respectiva chestiune la comisie. Acest lucru este indicat în raport. […] . Dar în comparaţţie cu situaţia pe care o avem astăzi, cea din 2012 se deosebeşte întrucîtva. După ce a apărut un consiliu funcţional la BEM, el a luat decizii care acum sunt cercetate de organele competente».
Oleg Reidman:
«Anume de aceea eu şi spun că orice drum începe cu primul pas.Acest lucru a fost făcut special pentru ca manajementul băncii, docil birocraţiei, să ia acele decizii de care avea nevoie democraţia ca să fure bani din bancă».
«Vom studia problema dată»…
Întrebări către directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Balan
Artur Reşetnicov:
«Dumneavoastră nu consideraţi necesar, deoarece problema în cauză este de o importanţă deosebită pentru opinia publică — să desecretizaţi informaţia referitoare la evoluţia evenimentelor de la Banca de Economii? Cu atît mai mult că afirmaţi cum că SIS în permanenţă a raportat despre asta conducerii ţării, inclusiv şefului statului?»
Răspunsul lui Oleg Balan:
«Cît priveşte materialele prezentate conducerii, Preşedintelui republicii Moldova, este evident că respectiva invormaţie a fost selectată şi prezentată în anii 2013, 2014 şi 2015 la şedinţele Consiliului Superior de Securitate, pe parcursul cărora au fost examinate probleme legate de furturile din sisitemul financiar-bancar. Cît priveşte desecretizarea materialelor, pentru acest lucru este necesară, cred, modificarea legislaţiei, deoarece acum ea, practic, interzice desecretizarea».
Artur Reşetnicov:
«Cît priveşte desecretizarea, există experienţa unui şir de ţări. În cazul în care documentele sunt vizate cu griful «secret», din ele se scoate ceea ce de bună seamă este informaţie secretă sau date de caracter personal, iar celelalte pot fi făcute publice.
A doua întrebare. Dumneavoastră aţi vorbit foarte puţin despre activitatea operativă sub acopoerire, pe care trebuie s-o efectueze SIS-ul în sistemul financiar-bancar, în particular, în BEM. Aveţi în această sferă ofiţeri sub acoperire?».
Răspunsul lui Oleg Balan:
«Eu nu aş vrea să vorbesc despre activitatea operativă sub acoperire, pentru că asta e o temă sensibilă, m-aş putea însă referi la alte probleme pe care le-am abordat din primelşe zile după numirea mea în funcţie, în decembrie 2012 — despre detaşarea ofiţerilor SIS în structurile de stat. De acum în decembrie 2012, a fost adreastă o scrisoare concretă prim-ministrului cu propunerea de a detaşa ofiţeri sub acoperire, inclusiv la Banca Naţională, la Ministerul Economiei, la Moldova-gaz, la Inspectoratul Fiscal, la Serviciul Vamal etc. Această propunere a fost blocată, practic, chiar imediat şi a rămas nesoluţionată pînă astăzi».
Serghei Stati:
«Vreau să atrag atenţia asupra ceea ce a declarat domnul Drăguţanu — că, începînd cu anul 2013, de rînd cu reprezentanţii guvernului, dumnealui a participat la negocierile cu BM şi FMI în ceea ce priveşte lichidarea Băncii de Economii. Şi asta pe fundalul declaraţiilor triumfale ale lui Drăguţanu, precum şi ale domnului Barbăneagră (fostul viceministru al finanţelor) în Parlament, făcute în 2013, cînd el declara că situaţia la BEM e foarte bună, mai bună nici nu poate fi, că, începînd cu 2009, banca a început să prospere etc. şi etc. Iar acum noi aflăm că, de fapt, în mod clandestin s-a urzit lichidarea Băncii de Economii. În legătură cu asta, vreau să întreb dacă aţi adunat informaţii referitor la activitatea de subminare dusă de către guvern în scopul nimicirii în mod conştient a băncii?».
Răspunsul lui Mihai Balan:
«Eu nu pot să vă spun dumneavoastră despre vizitele experţilor străini, despre discuţiile cu FMI cu privire la lichidarea băncii. Eu pot doar să vă spun că, de acum la începutul anului 2013, pe numele prim-ministrului din acea perioadă a fost expediat, la cererea dumnealui, un material serios despre situaţia din sfera financiar-bancară. Practic, această informaţie nicidecum nu putea să confirme afirmaţiile domnului Barbăneagră că banca prosperă. Dimpotrivă, în acest material, pe 12 pagini, au fost prezentate problemele de la BEM şi unele propuneri privind înlăturarea lor».
Serghei Stati:
«Domnule director, eu nu vorbesc despre ceea ce a fost în trecut, clar lucru că aţi informat. Dar astăzi noi am ajuns la concluzia, mai precis, la convingerea că guvernul, începînd cu anul 2009, a fost căpetenia mafiei moldoveneşti, a dirijat procesul de distrugere a băncilor, inclusiv pe calea unor negocieri în baza unor proiecte, despre care opinia publică nu ştia nimic. În particular, în 2013 s-au purtat negociieri cu privire la lichidarea BEM-ului. De aceea eu acum insist ca SIS-ul să ridice toate documenbtele, inclusiv protocoalele negocierilor guvernelor cu BM şi FMI cu privire la planurile de distrugere a Băncii de Economii, începînd încă din anul 2013».
Răspunsul lui Mihai Balan:
«Vom studia respectiva problemă».
Comentariu exclusiv
Vladimir Voronin,
preşedinte al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova
«Impresia e foarte tristă. Pentru că nici această şedinţă şi nici cele precedente nu au dat răspuns la principala întrebare: cine şi cînd va întoarce banii furaţi? Nimeni n-a avut îndoieli — iar astăzi, audiind rapoartele, ne-am convins de asta — că banii de bună seamă au fost furaţi. A fost elaborată o întreagă schemă, a fost pregătită o bază legislativă — adică, legislaţia a fos modificată într-o asemenea manieră, ca să ofere posibilitatea de a pune mîna pe banii poporului. Hoţii, cînd vor să descuie un lacăt, aleg cheia, iar în cazul nostru au ales şi au pus în acţiune o schemă pe care au transpus-o în modificări ale legislaţiei şi au început să nimicească în mod metodic BEM-ul.
În 2010, creditele care nu puteau fi recuperate alcătuiau doar 9% din pachetul total de credite. În 2014 ele au ajuns să fie de 72,5%. Înseamnă că acestea de acum nu sunt acele credite pe care le-a luat cineva şi acel cineva nu poate să le ramburseze. Asta e de acum e jefuire organizată a băncilor. Anul trecut, datoria faţă de deponenţi alcătuia doar 4 miliarde. Nu e puţin, dar de ce Banca Naţională a luat decizia de a acorda băncii 13,5 miliarde? Ce s-a făcut cu 9 miliarde? Dorin Drăguţanu nu a putut răspunde explicit. Potrivit informaţiei existente, aceşti bani au fost transformaţi în valută şi transferaţi în offchor-uri.
Dar lor nu le-a fost de ajuns furtul de bani din BEM. Ei se mai căpătuiau cu un cîştig şi din diferenţa cursului valutar. Hai să vedem ce depreciere a avut de suferit leul nostru în raport cu euro şi dolarul! Deci, şi acest cîştig al hoţilor e tot pe seama poporului, ei îşi bat joc de societatea noastră.
Mai mult decît atît, ei nu numai că au furat bani, ei au avut şi un scop îngrozitor — să nimicească BEM-ul. Ca statul şi poporul să nu mai aibă o bancă a sa. Vă amintesc că, la deschiderea sesiunii de toamnă a Parlamentului, de la tribuna centrală eu am propus ca, în loc de BEM, în mod urgent să fie creată o bancă de stat, în care 100% din capital să aparţină statului. Dar pentru ei a fost mai avantajos să menţină ghişeuri în care de la oameni pentru fiecare hîrtie se iau comisioane. Adică, şi pe necazurile oamenilor de rînd cineva se îmbogăţeşte.
Reprezentanţii organelor de stat, care au prezentat în Parlament rapoarte, nu au acţionat în strictă conformitate cu legea. Potrivit legii, ei trebuiau să depisteze delictul, să intenteze dosare penale, să efectueze ancheta şi să-i atragă pe cei vinovaţi la răspundere. În timpul audierilor, ei, camuflîndu-se cu secretul anchetei, nu au dat nici nume de deputaţi care au luat credite, nici nume ale celor ce erau la putere şi poartă vina pentru furtul banilor din banca de stat.
Aceasta e o problemă extrem de serioasă. Nu-mi vine a crede că totul se va termina aici. Sunt sigur, va veni în ţară o putere normală, competentă, pe care o va durea sufletul pentru ţară, pentru popor, şi care va găsi şi va întoarce banii furaţi».
Marina Țurcan
Iuri Dzeatcovschi
Вернуться назад