Teoria — în practică
27-04-2018, 13:23. Разместил: redactor
Sînt oare actuale, astăzi, învățăturile lui Karl Marx pentru masele largi din Republica Moldova? Dacă da, ar trebui oare comuniștii, și sub ce formă, să promoveze teoria marxistă în rîndul cetățenilor țării? Pe marginea acestor chestiuni și-au împărtășit viziunile participanții la conferință în cadrul discuțiilor iscate.
Fenomenul multipartinic fără idei
În cadrul discuțiilor pe marginea rapoartelor lui Oleg Reidman și Constantin Starîș, veteranul partidului, Anton Miron, a remarcat că după destrămarea Uniunii Sovietice, comuniștii și socialiștii au început să fie învinuiți de represiunile care s-au produs cîndva. Între timp, acuzarea socialismului de represiune este cum a-i învinui creștinismul de inchiziție, consideră Anton Miron.
În ce privește «Manifestul Partidului Comunist» — cartea de bază a tuturor partidelor comuniste și socialiste — Anton Miron s-a oprit la un singur capitol — «Literatura comunistă și socialistă». În mod special, la conceptul «socialismul reacționar», aplicativ actualelor condiții din Moldova.«La ora actuală, în țara noastră se stabilește socialismul feudal reacționar, în sensul deplin al acestui cuvînt. Reieșind din realitate, noi trebuie să ne determinăm: cine sîntem și ce vrem să facem? De aceea, trebuie să ne pregătim foarte bine și, posibil, să schimbăm unele prevederi în Programul și Statutul nostru, să le adaptăm situației istorice concrete. Există momente care nu se înscriu în realitate. În acest sens aș vrea să remarc că avem o lege bună cu privire la partidele politice. Legea a fost elaborată încă pe timpul guvernării PCRM. Dar, din momentul în care am plecat de la guvernare, documentul a suferit un șir de modificări. Pe viitor, cred că este necesar să modificăm legea. În special este vorba despre îndepărtarea oligarhilor de politică.
Practica mondială a demonstrat că acolo unde oligarhii se implică în politică nu există niciun fel de protecție socială, or, aceasta se manifestă în măsură insuficientă. În această lege trebuie să fie prevăzută atragerea noilor oameni pentru crearea unei noi elite statale. În opinia mea, elita statului nostru, în mare parte, nu răspunde cerințelor», a constatat Anton Miron.
De asemenea, el a atras atenția la necesitatea stringentă de a restabili apartenența partinică tradițională în societate. Ceea ce prevede restabilirea structurilor ideologice mai mult sau mai puțin înțelese. În legătură cu acest fapt, Anton Miron a subliniat că, astăzi, niciun partid politic din Republica Moldova, în afară de PCRM, nu are încărcătură ideologică.
Căile pacifiste ale ideilor dreptății
Veteranul partidului, Mihail Prosvirin, a reamintit că primul volum al «Capitalului», a fost publicat în 1867, iar în 1872 această lucrare a fost tradusă în limba rusă, fapt care a influențat considerabil munca filosofilor din acea perioadă. Spre exemplu, Cernîșevski, după ce a citit «Capitalul», a scris romanul «Ce-i de făcut?», fapt pentru care a fost condamnat de regimul țarist la 20 de ani de munci silnice.
Multe minți luminate, începînd cu Platon și Aristotel, au vorbit despre necesitatea distribuirii echitabile a valorii adăugate. Însă, anume Karl Marx a elaborat științific o teorie despre valoarea adăugată, care a devenit una dintre cele mai importante componente ale fundamentului marxismului. Mihail Prosvirin s-a oprit asupra faptului că ideea marxistă cu privire la echitatea generală trebuie să fie renăscută, iar acest lucru se poate face și pe cale pașnică. El a adus drept exemplu Țările Scandinave unde, așa cum prevede legislația, salariile conducătorilor de rang înalt sînt strîns legate de salariile muncitorilor buni și care nu pot fi depășite cu mai mult de 4-5 ori. De ce nu se poate de făcut același lucru și la noi? De ce la noi în Moldova au apărut capitaliștii? Însă, nu este cazul să vorbim atît de mult despre lupta împotriva capitaliștilor, cît despre lupta împotriva sărăciei, consideră Mihail Prosvirin.«Învățăturile lui Marx au dus la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. Noi cu dumneavoastră am implementat-o în practică în Moldova și ea continuă să trăiască în China, Laos, Republica Coreeană și alte state», a conchis Mihail Prosvirin.
Societate de consum
Prim-secretarul CR al PCRM din Ștefan Vodă, Gheorghe Anghel, s-a referit la problema criticii societății de consum. El a fost de acord cu faptul că omului i se impun mărfuri și servicii și s-a întrebat: este oare acesta un moment pozitiv sau negativ pentru dezvoltarea economică? Pentru că mărfurile și serviciile impuse, de asemenea, au valoare adăugată, care, la fel, într-o anumită proporție, se împarte între societate și producător. Răspunzînd la această întrebare, Oleg Reidman a remarcat că esența umană nu este destinată pentru a consuma absolut totul.
«Atunci cînd vorbim despre societatea de consum, noi vorbim despre faptul că, astăzi, a fost lansat iPhone 7, iar peste jumătate de an — iPhone 8. Și toată reclama pentru care se cheltuie sume impunătoare de bani, îndeamnă consumatorul să-și arunce vechiul model și să-l procure pe cel nou. Dacă el nu vrea să facă acest lucru, în vechiul model vor fi instalate programe care vor sista activitatea gadgetului în cîțiva ani. Totodată, toată lumea este ocupată, toți primesc bani. Însă, în acest caz, ce necesitate umană este satisfăcută? Necesitatea de a avea legătura era satisfăcută și de alte versiuni telefonice.Adică, este vădită crearea artificială a necesităților. Iată un exemplu paradoxal. Cînd încă nu se inventase televiziunea, nimeni nu avea nevoie de televizoare. Dar a apărut o nouă formă de informare — televiziunea. Oamenii stăteau în rînd să cumpere un televizor, apoi au apărut televizoarele color. Astăzi, oamenii au cîte 3-4 televizoare în casă și nimeni nu mai citește cărți. Este bine oare? Deși, dacă e să vorbim din punct de vedere economic, televizoarele se produc, pentru ele se achită bani muncitorilor ce lucrează la ele. Iată despre ce este vorba... «, a răspuns Oleg Reidman. El a propus, în acest fel, participanților la conferință să analizeze multidimensional fenomenul societății de consum.
Socialismul — sinonim cu dreptatea
În cadrul discuțiilor, participanții s-au referit și la problema existenței proletariatului în Moldova și cine trebuie considerat ca parte a proletariatului? În esență, un proletar este persoana care-și vinde munca pentru bani, dar mai este și proprietarul surselor de producere — capitalistul. În acest sens, la categoria proletariatului putem atribui nu doar oamenii ce lucrează în cadrul întreprinderilor industriale, dar și pe cei ce activează, spre exemplu, în sfera serviciilor. Și, putem oare, în condițiile de astăzi, atribui țărănimea la proletariat?
În legătură cu acest fapt, Oleg Reidman a remarcat că ar fi fost mult mai liniștit pentru viitorul societății noastre, dacă am fi avut proletariat în sensul real. În cadrul discuțiilor pe marginea acestui subiect, participanții au ajuns la concluzia că, în cazul dat, problema trebuie să fie pusă altfel: cîți oameni avem care pot fi atribuiți proletariatului, pe cît de decisiv este votul proletariatului, cum influențează proletariatul procesele sociale.
Încă în anii 90, în Moldova funcționau întreprinderi în cadrul cărora numărul muncitorilor era de cîteva mii. Erau ingineri concentrați într-un singur loc — este deja o masă care era în anumite relații cu producerea, cu conducerea, adică cu statul. În condițiile noastre actuale, au rămas, în special, colective de muncă mici, iar în condițiile șomajului, oamenii tac despre drepturile lor pentru că se tem să-și piardă locul de muncă. S-a făcut auzită întrebarea dacă a existat la noi socialism în condițiile în care în persoana principalului angajator a figurat statul și dacă a existat exploatarea muncii în statul socialist?
Mulți își amintesc că în perioada sovietică, fondul retribuției muncii constituia 18 la sută din valoarea adăugată. Unde se duceau restul banilor? Se duceau la construcția obiectelor sociale, în educație, sănătate, întremarea populației ș. a. m. d. Adică, acești bani se concentrau în fondurile sociale de consum și se alocau pentru necesitățile poporului. Pentru soluționarea problemelor sociale se cheltuiau sume imense. De aceea, în Uniunea Sovietică, educația și sănătatea erau gratuite, gratuit se ofereau locuințe, iar prețurile la produsele alimentare nu creșteau decenii la rînd.
Alegerile, ca test la asimilarea învățăturilor
Secretarul CR al PCRM Nisporeni, Mihai Ciorici, a atras atenția participanților la conferință asupra faptului că «în afară de partea teoretică, ne mai așteaptă și viitoarele alegeri».
«Cred că în acest context, ar trebui să gîndim și să elaborăm un program, o tactică, care să ne aducă un mai mare succes. Și, profitînd de faptul că, astăzi, vorbim despre jubileul de 200 de ani a lui Karl Marx, vreau să amintesc două momente tangențiale. Primul — concluzia sa referitoare la faptul că lumea este mișcată de interes.Și iată al doilea. Odată, Karl Marx stătea la o cafea cu Engels și alți tovarăși. Discutînd despre istoria omenirii, unul dintre ei l-a întrebat pe Marx: ce s-ar fi schimbat dacă Spartakus ar fi învins cu răscoala sa în Imperiul Roman? Și Marx a răspuns: s-ar fi schimbat cu locurile. Acest lucru se potrivește perfect mentalității dominante în rîndul alegătorilor moldoveni: votăm pentru unii sau alții, dar, în esență, nimic nu se schimbă. De aceea, eu propun să gîndim și să elaborăm o tactică serioasă și să începem pregătirile pentru viitoarele alegeri. Iar în lucrul cu teoria lui Marx și Engels să avem în vedere practica — situația care există, astăzi, în Republica Moldova», consideră Mihai Ciorici.
Ideile marxism-leninismului sînt schițate pe stindardul nostru
Prim-secretarul CR al PCRM Fălești, Valeriu Muduc a remarcat că nu pentru toți cetățenii de rînd «Capitalul» lui Marx este pe înțeles. Însă, a subliniat că trebuie să considerăm o mare onoare pentru noi că la baza activității partinice a comuniștilor moldoveni stau ideile marxism-leninismului. Să le studiem și să le răspîndim — este scopul nostru primordial.
Revenind la lucrarea «Capitalul», prim-secretarul CR al PCRM Fălești a atras atenția asupra faptului că aceasta este o muncă teoretică și nu întîmplător, pînă la promovarea ei în mase, a fost studiată în rîndul intelectualilor, în auditoriile studențești ș.a.m.d. În masele largi, au fost răspîndite comentarii și explicații.«Pentru a înțelege «Capitalul», consider că nu ajunge nici o viață. Dar ce vreau eu să subliniez. Stimați colegi, noi nu ne putem adresa, astăzi, oamenilor și să le spunem: haideți să obligăm pe cineva să se împartă cu valoarea adăugată. Nu în asta constă munca noastră. Din punctul meu de vedere, la studierea și explicarea acestei lucrări noi trebuie să vorbim anume despre «valoarea adăugată». Deoarece conceptul de «valoare adăugată» prevede și deconspiră esența de exploatator a capitalismului, gradul de exploatare a muncii. Consider că atunci cînd vorbim despre asta, trebuie să vorbim oamenilor în așa fel ca lor să le fie clar: în faza culminantă de dezvoltare a capitalismului — în faza imperialismului — contradicțiile, vrei nu vrei, se acutizează. Oamenii sesizează acest lucru atît de acut încît, astăzi, ei vorbesc așa: îi lăsăm pe ăștia la putere, cum nu ar fi ei, numai să nu înceapă războiul....
Dar noi sîntem unicul partid care deține ideologie și se bazează pe ea. Este necesar ca noi să continuăm munca explicativă. În pofida faptului că, astăzi, nu există o forță muncitorească concentrată în sînul căreia acest negativism acumulat în mentalitatea oamenilor să ducă la revoluție, eu consider că noi trebuie să explicăm ce înseamnă munca concretă a omului concret. Cum este exploatată forța muncii, în special, în agricultură, avînd în vedere numărul persoanelor implicate în sfera agricolă. Cred că dacă oamenii noștri, cu ajutorul nostru, vor înțelege ce înseamnă exploatarea forței de muncă în orice formă a sa, noi vom avea doar de cîștigat. Fără ca să purcedem la mari schimbări în programul nostru», a conchis Valeriu Muduc.
* * *
Cu primul secretar al CR Fălești a fost de acord Oleg Reidman. Totodată, el a remarcat, că «atunci cînd vorbim despre conceptele teoretice — «valoarea adăugată» ș. a. m. d. — asta nu încălzește pe nimeni».«Este cu totul altceva cînd începem să vorbim despre descompunerea economică a societății. Cînd o componentă cîștigă de 12 ori mai mult decît alta — aici, la noi în Moldova. În consecința cărui fapt se întîmplă acest lucru? În consecința distribuirii valorii «adăugate» în mod hoțesc și în favoarea exploatatorilor. În asta și constă exploatarea. Nu în faptul că omul este mînat cu bîta — asta se numește robie. Exploatarea constă în faptul că omului i se ia ceea ce el a muncit. Și cînd această stratificare — de 12 ori — este fixată de statistica noastră, noi trebuie să le explicăm oamenilor totul în baza exemplelor concrete din viața lor. De ce se întîmplă așa — pentru că cineva a luat ceea ce a fost făcut de altcineva. În ce mod putem depăși, astăzi, acest lucru? Legile nu ne permit să depășim acest lucru pur și simplu. Însă a schimba această stare de lucruri este posibil pe calea schimbării politicii și, crearea statului social. Prin distribuție cu ajutorul statului, prin impozit», a concluzionat Oleg Reidman.
Вернуться назад