Exterminare prin umilință
18-06-2018, 09:04. Разместил: redactor
În 2016, guvernul democraților a început să vorbească insistent despre reforma sistemului de pensii. Experții, care în mod miraculos nu au uitat încă ce presupune echitatea socială, au indicat asupra caracterului antisocial al reformei păguboase. Vocile lor, însă, au fost ignorate de partidul care a uzurpat puterea, care a găsit cea mai simplă modalitate de a nu achita pensii — majorarea vîrstei de pensionare.
Poligon pentru studierea supraviețuirii
După destrămarea Uniunii, în multe foste republici membre s-a activizat procesul migrației. Nici Moldova nu a fost ocolită. Sub presiunea sloganurilor naționaliste, țara era părăsită de populația vorbitoare de limbă rusă, din cauza închiderii a sute de întreprinderi și a șomajului care a urmat după, din țară plecau specialiști și o mare parte a populației apte de muncă. Raportul dintre populația angajată și pensionari se reducea.
În acest fel, despre necesitatea implementării reformei sistemului de pensii s-a început a vorbi serios încă în anul 1998. Reforma, într-o formă nici pe departe perfectă, a început după adoptarea, în același an, a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.
Începînd cu 1999, în Moldova a început să crească vîrsta de pensionare și, respectiv, stagiul de muncă. Dacă pînă în acel moment, bărbații se pensionau la 60 de ani, iar femeile la 55, începînd cu 1 ianuarie 1999, vîrsta de pensionare a început să crească cu 6 luni pe an, iar către anul 2008 urma să constituie 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei.
În anul 2000, durata medie de viață în Moldova era de 71,5 ani. Puțin probabil că politicienii moldoveni din acea perioadă au ajuns individual la ideea de majorare considerabilă a vîrstei de pensionare. Sfaturile sale înțelepte erau oferite de «sora mai mare mult iubită» — Europa. Iar faptul că Moldova, nici pe departe, nu este o țară prosperă și că oamenii de la noi îmbătrînesc mai repede decît în țările europene, funcționarii de acolo le percepeau în felul lor. Lor le era interesant să transforme țara noastră într-un poligon pentru studierea paradoxului supraviețuirii oamenilor aduși la limita sărăciei.
Se făcuse, însă, anul 2001, la putere a acces Partidul Comuniștilor. În 2001, PCRM a oprit măsura antisocială de majorare a vîrstei de pensionare. Limita a fost oprită la 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați. Și, aveți în vedere, pensiile nu doar că erau achitate la timp, dar se și indexau și se majorau anual.
Varianta pervertită
Nici funcționarii europeni și nici Banca Mondială nu au putut influența decizia PCRM. Partidul Comuniștilor avea propriul său curs bine gîndit, obligațiuni în fața poporului țării și responsabilități. După retragerea PCRM în opoziție, observatorii internaționali au inundat, din nou Moldova. Alianțele ajunse la putere erau gata să vîndă Patria pentru un nou credit, iar trădarea a sute de mii de pensionari era pentru ei o nimica toată. Reforma sistemului de pensionare și majorarea limitei de vîrstă — este una dintre condițiile pentru acordarea creditelor. Cîțiva ani la rînd, parlamentarii și experții din partea puterii și-au expus propria viziune asupra reformei, însă, aceasta a fost implementată anume de democrați într-o variantă destul de pervertită.
Majoritatea parlamentară a votat pentru reforma sistemului de pensii la sfîrșitul anului 2016. Legea a fost aprobată în mare grabă și mulți deputați nici măcar nu au reușit să citească acest document important elaborat de Guvern. Legea a fost aprobată chiar dacă fracțiunea PCRM a insistat că reforma sistemului de pensionare necesită o examinare mult mai detaliată. Acest lucru se referea, în mod special, la majorarea stagiului de pensionare și a vîrstei de pensionare pentru femei și bărbați pînă la 63 de ani.
Declarînd despre faptul că doar reforma antisocială va salva sistemul de pensii din Moldova, prim-ministrul Pavel Filip a recunoscut deschis impotența absolută a guvernului său dar și a întregii guvernări corupte a Republicii Moldova. În calitate de soluție stimulatoare, FMI propunea politicienilor moldoveni credite pentru care guvernul a plătit cu bunăstarea cetățenilor din categoria vîrstei a treia.
Sub cimpoiul democraților
Poporul Moldovei nu a înțeles inițial cît de crunt a fost mințit de guvernare. Reforma se implementa, iar Guvernul continua să afirme că la definitivarea acesteia, pensionarii vor trăi mai bine. Conform funcției, reforma sistemului de pensii a fost promovată de Stela Grigoraș, care, la acel moment, ocupa funcția de ministru al Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Poziția ei — era poziția unui om care îndeplinea cu exactitate toate recomandările venite de sus și se prefăcea că crede vin în beneficiul reformei pentru oamenii în etate.
Stela Grigoraș a explicat că «de la 1 aprilie a fost aplicată o nouă formulă de calcul a pensiilor pentru noii beneficiari ai sistemului. Dacă persoana se pensiona pînă la 1 aprilie, spre exemplu în martie — pensia lui ar fi fost mai mică cu circa 45 la sută decît după implementarea noii formule. Acum, oamenii sînt foarte mulțumiți. Mulți au așteptat să se pensioneze de la 1 aprilie chiar dacă puteau face acest lucru mai devreme. Conform noii formule, pensiile unor persoane se vor majora chiar și cu 96-97 %». Ar fi spus din start — de două ori, cifrele care i s-au dictat acelea le-a și vociferat.
Evident, nimeni nu a mai ridicat pensii de două ori mai mari. Pe de altă parte, cu ce a greșit omul care a ajuns la vîrsta de pensionare cu 3-4 luni mai devreme? De ce el trebuie să ridice o pensie de două ori mai mică? Oare se numește asta echitate? Probabil că această chestiune putea să fie gîndită mult mai minuțios. Dar nu aveau cînd, Europa era în așteptare. Mai mult decît atît, ministrul Protecției Sociale din acea perioadă afirma că femeile sunau la minister și aproape că implorau funcționarii să majoreze pragul de pensionare. Probabil că a fost sunată de subalternii săi din biroul de vizavi. Potrivit Svetlanei Grigoraș, jumătate dintre colaboratorii Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale, din acea perioadă, erau femei cu vîrsta de 60-62 de ani.
În realitate, dacă femeia și-a pierdut locul de muncă și este puțin trecută de 50 de ani, îi este foarte greu să-și găsească o nouă slujbă. Toți angajatorii își doresc colaboratori tineri, cu studii superioare, cu experiență de muncă, fără familie și o eventuală sarcină. Iar în cadrul ministerelor nu ajung locuri pentru toate femeile șomere, mai ales după optimizarea acestora. Asigurați femeile trecute de 50 de ani cu locuri de muncă și ele vor munci pînă la 63 de ani dacă, desigur, sănătatea le va permite. Doar sistemul nostru de sănătate funcționează în așa fel ca oamenii să nu ajungă pînă la pensie.
Țăranii nu s-au încadrat
Locuitorii de la sate, în general, nu s-au încadrat în noua reformă a sistemului de pensii. Elaboratorii acestui document au afirmat că acesta este bazat pe principiile echității și are menirea să sporească nivelul de viață al pensionarilor ale căror venituri trebuie să crească de 1,5 ori. Documentul se bazează, chipurile, pe regula de bază — cît efort și surse a investit omul în sistemul de stat al asigurărilor sociale, atît va primi atunci cînd va ieși la odihna bine meritată.
Cît de mult au putut să investească țăranii, care, întotdeauna au primit salarii mici? Unde mai pui că o parte a remunerării muncii a fost ridicată de ei în produse care nu pot fi atașate la actele pentru stabilirea pensiei. Adică, o parte a producției s-a dus la stat, iar o parte mult mai modestă — țăranilor. Cum se calculează cîtă pîine și carne oferite de țărani au fost consumate de funcționarii de stat?
Odată cu destrămarea URSS, viața la sat s-a transformat într-o luptă pentru supraviețuire. Salariu decent oficial și mulți ani de muncă — iată ce se cere de la cetățeni pentru a le fi asigurat un viitor cît de cît decent. Locuitorii de la sate sînt și ei cetățeni ai Moldovei, doar că trăiesc în asemenea condiții că nu au un loc permanent de muncă și nici salarii decente. Excepție fac poate mecanizatorii pe care-i prețuiesc liderii gospodăriilor agricole.
La sate, se muncește sezonier 4-6 luni pe an. Cîți ani trebuie să treacă pentru ca un om să acumuleze stagiul necesar de 33-36 de ani? Chiar dacă persoana începe să muncească de la 16 ani și ridică salarii oficiale în cadrul lucrărilor de sezon în 4 luni pe an, pentru a acumula stagiul necesar, această persoană trebuie să trăiască peste 100 de ani și permanent să muncească.
În localitățile rurale, durata medie de viață este cu 3-3,5 ani mai mică decît în orașe. Respectiv, odată cu majorarea pragului de pensionare, țăranii, în special, bărbații nu vor ajunge să trăiască pînă la pensie. Iar cei care vor ajunge să se pensioneze vor ridica sume ce nu vor acoperi nici măcar minimul de consum. Aceasta nu este vina oamenilor, este vina actualei guvernări, care nu poate stimula sectorul agrar în vederea creării de noi locuri de muncă.
A crede în democrați — lipsa respectului de sine
Stela Grigoraș, sus menționată, a declarat într-un interviu că începînd cu anul 2017, se introduce o singură variantă a pensiei minime, care nu depinde de locul de muncă — 1026 de lei. Și a mai adăugat că «dacă auziți zvonuri sa bancuri că cineva primește mai puțin — să nu credeți».
Să crezi pe cuvînt un funcționar, care se află la putere și în subordinea Partidului Democrat — lipsa respectului de sine. De aceea, corespondenții Ziarului «Comunistul» s-au adresat tovarășilor — consilieri raionali în diferite regiuni ale țării cu rugămintea de a specifica dacă există în satele Moldovei oameni ce primesc pensii mai mici de o mie de lei și cîți sînt ei.
S-a dovedit, însă, că nu este simplu să obții asemenea informații din partea instituțiilor oficiale. Funcționarii serviciilor de profil nu răspund la asemenea întrebări și direcționează solicitantul la Chișinău. Colegii lor din capitală cer solicitări înscrise. Informații super-secrete, nu altceva.
Dar, pentru a ne convinge că ministra fie a mințit, fie nu deține informația, fapt la fel de criminal reieșind din funcția pe care o deține, a fost suficient să întrebăm oamenii din cel puțin un sat. Sondajul a fost realizat anul trecut, la sfîrșitul primăverii. Am stabilit că mama a trei copii, după majorarea pensiei cu 21 la sută, cu adaosul de 100 de lei, primește 959 de lei. Oamenii cu stagiu de muncă de 20 de ani, cu tot cu compensații, ridică 652 de lei. Cîteva persoane, cu tot cu plățile suplimentare primesc 252 de lei. Nu este comic deloc. (O informație mai amplă la acest capitol găsiți pe site-ul nostru — comunist. md).
* * *
Acum, comuniștilor li se reproșează frecvent că au înghețat vîrsta de pensionare și nu au schimbat radical, la timpul lor, reforma sistemului de pensii. Însă, așa numiții analiști nu vorbesc despre faptul că în perioada de guvernare a PCRM salarii au crescu de mai multe ori, iar pensia medie de vîrstă s-a majorat de 7 ori! Respectiv, nu avea sens recroirea sistemului de pensii după modelul occidentului. Corectat — da, dar nu croit la insistența și conform indicațiilor donatorilor străini. În perioada guvernării PCRM, reforma sistemului de pensii avea drept scop majorarea pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari.Iar reforma aprobată în grabă de actuala guvernare nu poate fi calificată drept echitabilă, mai mult, la unele compartimente, ea este criminală. Și dacă Partidul Comuniștilor ar fi rămas la guvernare, nu am fi avut o reformă a sistemului de pensii atît de dură, iar pensiile, la fel ca mai înainte, ar fi fost indexate și majorate considerabil.
Natalia Lujina
Вернуться назад