Comparație pentru concluzii corecte
14-07-2018, 13:04. Разместил: redactor
Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin vorbește demult despre faptul că sectorul agricol din Moldova se prăbușește în prăpastie. Acestui subiect i s-a dedicat a VI-a Plenară a CC PCRM, care s-a desfășurat încă în iunie 2013. Subiectul așa și era formulat: «Despre actuala situație social-economică a satului moldovenesc și sarcinile PCRM».
În cadrul plenarei s-a făcut o analiză a situației în agricultură, care a reușit să fie distrusă în doar cîțiva ani. Pe cînd toată lumea ține minte că în perioada 2001– 2009, se schimbase considerabil vectorul de dezvoltare a sectorului agricol, au fost create noi condiții pentru formarea climatului social progresiv la sate.
La sfrșitul lucrărilor plenarei a fost aprobată o hotărîre în care se menționa că «evaluarea complexă și cuprinzătoare a dezvoltării social-economice a satului moldovenesc și a sectorului agricol din Republica Moldova denotă o adevărată catastrofă umanitară în localitățile rurale, restabilirea tipului neo-feudal și dispariția, de facto, a ramurii agricole din economia moldovenească».
* * *
Subiectul agriculturii a fost abordat în raportul său «Despre situația social-economică din țară și sarcinile PCRM pentru explicarea populației cu privire la paguba actualului curs al Guvernului», prezentat la a II-a Plenară a CC al PCRM (anul 2017), de către secretarul CC al PCRM pentru probleme social-economice, Oleg Reidman.El a remarcat că «numai în 2008, în economia Moldovei au fost atrase investiții în sumă de 715 mln. de dolari sau 11,7 % din PIB. Acest indicator este de 4,5 ori mai mare decît în 2012 (159 mln. de dolari sau 2,4 % din PIB) și de 3,5 ori mai mare decît în 2013 (doar 231 mln. sau 2,9 % din PIB). Iar în 2016, s-au atras cu 9,6 ori mai puține investiții decît în 2008. În total, pe parcursul a cinci ani de guvernare a coalițiilor, din 2009, volumul investițiilor străine, pe care au reușit să le atragă în țară, a fost cu 737 mln. de dolari mai mic decît pe parcursul a cinci ani care au precedat 2009, atunci cînd țara era guvernată de PCRM».
O cotă considerabilă a proiectelor investiționale revenea anume pentru dezvoltarea sectorului strategic pentru Moldova — agricultura. Să ne amintim că începînd cu 2001, suprafața plantațiilor de viță de vie a crescut de 11,5 ori, iar a livezilor — de 7,5 ori. Așa cum a menționat în raportul său Oleg Reidman, «livezile de mere, plantate în perioada de guvernare a PCRM cu susținerea statului, au intrat în faza de rodire activă, iar acum, alianța a oferit o surpriză acestor gospodării sub forma cotei mizere de export în UE și închiderea pieții din Est. Cel mai trist este faptul că se reduce producerea de fructe în gospodăriile populației pentru că însăși populația lipsește. Se reduce și diversitatea. Se reduce producerea de struguri».
Este clar că atunci cînd tot pămîntul este proprietate privată, Guvernul nu poate dicta direct fermierilor ce să semene pe terenurile lor agricole. Cu toate acestea, dacă e să se evalueze sectorul agricol la general, dar nu segmente separate ale acestuia, să se elaboreze un plan național de dezvoltare a agriculturii, să se propună fermierilor proiecte avantajoase, care să stimuleze businessul, agricultorii vor asculta opinia funcționarilor statului. O atare abordare rațională în sfera agricolă a existat în anii de guvernare a PCRM.
Tradițional, cea mai populară cultură în Moldova este considerată floarea soarelui, iar nerespectarea ciclului de însămînțare duce la degradarea solului. Liderii sătești, care arendează terenurile țăranilor, în goana după profit imediat, nu atrag atenția asupra acestui factor. Ulterior, terenurile arendate vor putea fi întoarse țăranilor, dar care va fi calitatea acestor soluri — nu-i mai interesează. Din cîte se pare, această problemă nu este nici în interesul Guvernului Moldovei.
Oleg Reidman a exemplificat prin faptul că în condițiile guvernării raționale a PCRM, pe parcursul ultimilor trei ani de guvernare a Partidului Comuniștilor, suprafața semănăturilor cu floarea soarelui s-a redus de la 380 de mii de ha pînă la 228 mii, asigurînd o rotație relativ normală și sigură a culturilor. În ultimii trei ani de guvernare a alianțelor și coalițiilor, suprafața cîmpurilor cu floarea soarelui a crescut, din nou, pînă la 330 de mii de ha.
«Producerea de legume, care începuse să crească în perioada de guvernare a PCRM, s-a redus, din nou, cu 30 la sută. În special, producerea de tomate, cu care cei de dreapta, spuneau, în anii 90, că vor inunda și Rusia, și Europa, s-a redus cu 1,4 ori în perioada de guvernare a acestor europeni-pacoste», a remarcat Oleg Reidman.
Lucrurile stau la fel de trist și pe dimensiunea creșterii animalelor. Numărul capetelor de vite mari cornute este în continuă scădere. În 2008, numărul bovinelor era de 232 de mii de capete, inclusiv, 168 de mii de vaci, mai ales că vorbim despre anul care a urmat după una dintre cele mai mari secete. Iar în 2016, peste patru ani după o secetă mai puțin severă, erau deja 186 de mii de capete, iar vaci — 128 de mii. În perioada 2006– 2008, producerea cărnii de porc a constituit 68 de mii de tone, iar în perioada 2013- 2015 — doar 42 de mii de tone. Timp de trei ani de zile s-a produs cu 220 de mii de tone de lapte mai puțin. S-a redus cu peste 100 de milioane de bucăți producerea ouălor.
În perioada în care s-a aflat la guvernarea țării, Partidul Comuniștilor a promovat o politică bugetar-fiscală de stimulare, a redus parțial presiunea fiscală, numărul de impozite și a asigurat, în același timp, extinderea bazei fiscale și intensificarea disciplinei bugetare. A fost stabilită cota zero a impozitului pentru profitul reinvestit, au fost propuse condiții fiscale care să sporească activitatea de afaceri și în raioane, nu doar la Chișinău și Bălți.
Așa s-au pus bazele descentralizării bugetar-financiare reale. Acesta a fost «startul» pentru programul PCRM «40 de orașe».
* * *
Ignoranța antipopulară, demonstrată de autorități în tipul secetei severe din 2012, a generat a reducere dramatică, cu aproape 27 la sută, a producerii agricole și economiei țării. Ajutorul promis, în repetate rînduri, țăranilor care au avut de suferit în urma secetei, așa și nu a fost acordat în deplină măsură, chiar dacă în același an — 2012, donatorii externi au pompat sute de milioane de euro în Moldova. Cu mare scandal s-a încheiat epopeea introducerii impozitului pentru valoare adăugată în agricultură în mărime de 7 %.În acest fel, începînd cu primul trimestru al anului 2012, țara noastră a încetat să mai fie autosuficientă în ceea ce privește asigurarea securității alimentare, pentru prima dată în mai multe decenii, volumul alimentelor importate a început să depășească exportul.
Concluzia generală asupra a ceea ce se produce în agricultură este vociferată de opinia țăranilor și analiștilor de profil: în Moldova se produce exterminarea premeditată și accelerată a bazelor materiale și sociale pentru revenirea acestui segment de importanță majoră la rezultatele mari obținute atît după calitate, cît și după eficiență. Prejudiciul provocat acestui sector, în ultimii ani, este comparabil — așa cum vorbesc cifrele, cu rezultatele distrugerii premeditate și sistematice a producerii agricole în perioada 1918–1940.
Natalia Ustiugova
Вернуться назад