Moștenirea batjocorită
21-09-2018, 11:34. Разместил: redactor
Demult s-a observat faptul că puterea oligarhică a democraților, care au capturat Moldova, adoptă cele mai oribile legi la sfîrșitul sesiunilor parlamentare pentru ca oamenii să nu poată înțelege pînă la capăt ce au pus la cale democrații. De altfel, majoritatea «slugilor» poporului de astăzi nici ei înșiși nu înțeleg întotdeauna pentru ce votează așa prietenește la indicația de a ridica mîna în sala de ședințe a Parlamentului.
Istoria în stare suspendată
La sfîrșitul ultimei sesiuni parlamentare a fost decisă și soarta tezaurului istoric al Moldovei, mai exact, a monumentelor și edificiilor arhitecturale. Respectiv, pe 20 iulie, visînd la vacanțele lor în țările exotice, deputații au adoptat legea cu privire la noul Registru al monumentelor de importanță națională care se află sub protecția statului.
Totodată, de facto, sub protecția statului au mai rămas doar 100 din peste 4000 de obiecte. Soarta majorității a rămas în stare suspendată. Acest fapt nu l-a intimidat pe președintele-călător, Igor Dodon, pentru că el, fără a se gîndi mult, a promulgat acest document important. La drept vorbind, pentru a duce în eroare alegătorii curioși, printre care au mai rămas și dintre cei care dau întrebări incomode, s-a anunțat despre crearea Registrului Național al monumentelor de for public, care presupune un tabel clasificat după codul lucrării, adresa, localitatea, denumirea monumentului și datarea acestuia. Vor fi incluse monumentele din categoria «A» în funcție de valoarea artistică și orășenească, valoarea memorial-simbolică și vîrsta. (Nota red. Categoria «A» — monumente cu statut național de protecție, categoria «B» — monumente cu statut local de protecție).
Secretarul de stat al Ministerului Educației, culturii și științei, Andrei Chistol a explicat pentru reprezentanții presei că Registrul a fost elaborat în legătură cu clasificarea operelor de artă monumentale, incluse în Registrul Monumentelor din Republica Moldova, în baza cercetărilor în teritorii.
În același timp, crearea Registrului Național a monumentelor de for public va contribui la contabilizarea monumentelor, protecției lor, elaborarea planurilor zonale de protecție a obiectelor de cultură, cu înregistrarea lor în baza de date cadastrale. Înseamnă că pînă acum ele nu au fost luate în calcul? Or, în esență, este vorba despre un control în urma căruia numărul monumentelor istorice va scădea considerabil? Și, în general, cine evaluează, astăzi, valoarea istorică și arhitecturală a monumentelor și edificiilor monumentale?
Războiul împotriva monumentelor
Judecînd după poziția unor deputați, cuprinși de visele despre «marea unire», toate monumentele legate de epoca sovietică, inclusiv, monumentele ridicate în memoria ostașilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, se propune a fi date uitării. Deputații liberali, care deseori vociferează idei, acceptate tacit de democrați, au propus de a nu include în Registrul monumentelor de for public obiectele care elogiază regimurile totalitare. Evident, Mihai Ghimpu nu a ezitat să reamintească despre foamete și deportări. În replică la declarațiile liberalilor, deputatul din partea Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin a remarcat că «cea mai josnică mentalitate au cei care luptă împotriva monumentelor. Voi nu sunteți în stare să înțelegeți ce a fost și cum a fost. Voi nu aveți nici demnitate, nici rușine».
Cu toate acestea, cel care ocupă funcția de președinte al Moldovei, Igor Dodon a promulgat legea prin care, toate monumentele ridicate celor căzuți în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv, Memorialul «Eternitate» din Chișinău, au fost scoase de sub protecția statului. Unde mai pui că după trista ironie, legea a intrat în vigoare pe 24 august, de Ziua eliberării Moldovei de fasciști. În noua listă a monumentelor protejate de stat nu a încăput nici un monument dedicat ostașilor eliberatori ai teritoriului Moldovei. Memorialul ostașilor afgani la Chișinău, de asemenea, nu este inclus în această listă.
Taina democraților
Despre faptul că în Registrul Monumentelor din Moldova, ridicate în locuri publice, nu sînt obiecte ce reflectă perioada de război, a comunicat pentru portalul NOI. md, consultantul superior al direcției patrimoniului cultural din cadrul Ministerului Educației, culturii și cercetării, Rita Garconița. Ea a remarcat că acestea se numără, deocamdată, în Registrul Național al Monumentelor, adoptat în 1993. «Monumentele istorice, care înveșnicesc evenimentele anilor de război, nu fac parte din numărul obiectelor de importanță publică», a remarcat Rita Garconița.
Potrivit ei, fosta listă a monumentelor din RM, protejate de stat, este încă în vigoare. În ce fel vor acționa cele două legi concomitent este taina democraților.
Conform planurilor lor, monumentele ridicate în locurile publice, au fost excluse din registrul anului 1993, iar mormintele și obiectele de război rămîn, deocamdată, în el și vor continua să se regăsească acolo pînă nu va apărea o listă tematică separată, așa cum prevede Legea Nr. 161 din 20.07.2017 «privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război». Gestionarea monumentelor militare în baza acestei legi a fost transmisă Ministerului Apărării.
Însă, așa cum a remarcat consultantul superior din cadrul Ministerului de profil, educația, de asemenea, va avea competențe în raport cu monumentele militare. Cu rezoluția proprie Ministerul Educației va trebui să intervină în cazul necesității restaurării compozițiilor monumentale sau memorialurilor, atunci cînd documentația de proiect va trebui să treacă prin consiliul monumentelor. Instituția nu va putea fi ignorată nici atunci cînd va apărea dorința de a construi noi obiecte militar-memoriale. Ministerul Educației va trebui să examineze conținutul lor artistic.
Cînd va apărea registrul monumentelor, în care se vor include mormintele militare și obiectele militar-memoriale, cei de la Ministerul Educației nu știu pentru că acest lucru este, deja, în competența Ministerului Apărării. În același timp, Ministerul Apărării trebuie să facă inventarierea tuturor mormintelor și monumentelor militare. Foarte interesant și îngrijorător pe ale cui opinii «competente» se vor baza domnii militari în perioada inventarierii ce urmează.
În zona atenției administrației locale
Potrivit autorilor noii legi, dacă monumentele amplasate în locurile publice sînt împărțite în două categorii — de importanță locală și națională, atunci obiectele militar-memoriale vor avea un singur statut — național. În acest registru vor fi incluse monumentele care reflectă evenimentele Războaielor Mondiale I și II, acțiunile militare din Afganistan și pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova.
Trebuie să înțelegem că monumentele ce reflectă evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, amplasate în diferite localități sau de-a lungul drumurilor, de asemenea, li se va atribui statut național? Or, ele vor fi incluse, totuși, în categoria «B», iar grija pentru ele va fi transmisă organelor administrației publice locale?
În afară de aceasta, Moldova este bogată în monumente de arhitectură și arheologie, noi avem multe și diverse sculpturi, obeliscuri, memoriale, mozaic, monumente naturale. Este posibil ca toate acestea să fie incluse în modesta categorie «B». Și chiar dacă așa, pe ce bani vor fi întreținute aceste moșteniri și vor prezenta ele oare interes pentru funcționarii locali?
În conformitate cu anexa la «Legea privind protejarea monumentelor», adoptată în 1993, în registrul național al Moldovei au statut de «monument protejat» 5 698 de monumente istorice arhitecturale și opere de artă monumentale. Această lege a fost elaborată în conformitate cu legislația europeană, în care se afirmă că «Monumente sînt clădiri separate sau ansambluri de cădiri cu valoare istorică, artistică sau științifică, care mărturisesc despre dezvoltarea civilizației pe teritoriul republicii, de asemenea, despre dezvoltarea spirituală, politică, economică și socială».
În completarea Legii cu privire la protecția monumentelor au fost adoptate altele separate — «Legea cu privire la cultură» (05.27.1999) și «Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural», ratificată de Republica Moldova în 2002. Aceste acte legislative au reprezentat în sine un suport juridic referitor la protecția, restaurarea și protejarea monumentelor istorice și artistice de arhitectură din Republica Moldova. Cine va mai proteja acum patrimoniul istoric, cultural și natural?
După exemplul capitalei
Ce se întîmplă cu monumentele istorice atunci cînd acestea sînt «protejate» de autoritățile locale, putem vedea după exemplul Chișinăului. La sfîrșitul anului 2014, în așteptarea sărbătorilor de iarnă, în cadrul ultimei sale ședințe, consiliul municipal al capitalei a adoptat Registrul orășenesc al monumentelor istorice de importanță locală. În noul registru nu au fost incluse 185 de edificii, unele dintre care au fost distruse, iar altele — reconstruite. Acum, în noul registru al monumentelor de arhitectură se numără 452 de clădiri.
Atunci, șeful departamentului de construcții în zonele protejate, Alexei Țurcan, a explicat că 94 de edificii au fost demolate, ele nu mai există, iar 91 de edificii au fost reconstruite — au fost schimbate într-atît că nu mai prezintă nicio valoare. Funcționarul a recunoscut că în multe cazuri, clădirile au fost reconstruite ilegal, însă, chipurile, legislația noastră permite desfășurarea unor asemenea lucrări. A fost modificată fațada, parterul, s-a mai construit un etaj suplimentar. Evident, acesta nu mai este deja monument de arhitectură. De atunci au trecut aproape patru ani. Cîte alte clădiri istorice au mai dispărut între timp sau au fost reconstruite în oficii ale oligarhilor moldoveni, bănci și centre comerciale? Ce atitudine are actuala guvernare față de edificiile monumentale ce reflectă evenimentele epocii sovietice și Marelui Război pentru Apărarea Patriei, știm noi foarte bine.
Doar grație eforturilor consilierului comunist, Natalia Vîsotina, s-a reușit evitarea demolării memorialului Eroilor Comsomoliști, care a fost montat în centrul Chișinăului pe 27 iunie 1959, ca și simbol al bărbăției tinerilor patrioți care și-au dat viața pentru eliberarea Moldovei de ocupanții româno-fasciști în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Dar cîte forțe le-au trebuit patrioților Moldovei pentru a proteja monumentul «Eliberarea», care le stă ca o bîrnă în ochi liberalilor și democraților!
Vor rămîne oare aceste monumente măcar într-un registru după evaluarea «experților» de la Ministerul Apărării?
Natalia Lujina
Вернуться назад