DataLife Engine > Tema zilei / Societatea > Cu speranța nu te ții sătul

Cu speranța nu te ții sătul


24-11-2019, 09:33. Разместил: redactor
 
În acest an, Ziua lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare este pe 24 noiembrie. Roada a fost strînsă, în mare parte a și fost vîndută, altă parte a producției se păstrează în hambare. Agricultorii speră, întotdeauna, că la primăvară roada lor va avea un preț mai bun. Dar din păcate nu se primește așa întotdeauna. De aceea, în mare parte, nu avem ce sărbători.

Subiect periculos

Deja pentru al cîtălea an consecutiv, problemele din sectorul agricol reies din regulamentul de funcționare al Parlamentului. Elementar pentru a discuta pe marginea situației în sectorul agrar, așa-zișii funcționari de stat trebuie să aibă măcar o vagă idee despre el. Cu ce trăiesc țăranii și fermieri? Nici puterea legislativă și nici cea executivă habar nu au. În conceptul guvernării, acestora le trebuie doar bani. La drept vorbind, au nevoie și de bani. În toate țările civilizate, fermierii trăiesc pe dotații. Deoarece produsele crescute de ei, oricum, vor umple buzunarul statului. Prin intermediul transportării auto, prelucrării, rețea comercială ș. a. m. d. Se știe că un sector agricol stabil și în plină dezvoltare va permite și progresul altor sectoare. De altfel, asta nu este despre Moldova. Tot ce se putea distruge a fost, deja, distrus, alte lucruri noi nu se creează, pentru că nimeni nu vrea să investească în proiecte moarte din start.

Probleme străine

Statul demult a renunțat la ideea de a participa cîtuși de puțin la procesul de formare a prețurilor produselor agricole. Evident, mica Moldovă nicidecum nu poate influența prețurile pieței mondiale și a le stabili pe ale ei proprii la diferite produse agricole. Dar există și alte metode, cum ar fi, spre exemplu, protecția pieței interne. Toți funcționarii de stat deștepți aplică abil acest mecanism. Dar, din nou, nu în țara noastră. Statul ar trebui să salute atunci cînd, spre exemplu, producătorii folosesc semințe produse de fermierii moldoveni și să susțină producătorii autohtoni pe această dimensiune.

În afară de aceasta, noi trebuie să învățăm să fim prieteni cu toți potențialii cumpărători. În schimb, guvernele care se schimbă cu o frecvență uluitoare, de parcă s-ar întrece în cine este mai abil la deteriorarea relațiilor cu principalul nostru partener strategic — Federația Rusă. Unii experți consideră că doar Sankt-Petersburg poate consuma, timp de 7-8 zile, legumele produse într-un singur sezon în Moldova. Acum, probabil, această producție nici pentru o săptămînă nu mai ajunge, pentru că producerea legumelor în țara noastră este aproape la zero. Iar noi simțim acest lucru cu propriile buzunare. Cartofii, roșiile precum și multe alte legume sînt mult mai scumpe ca cele de import. Timp de doar un an, legumele s-au scumpit cu 52 la sută, au crescut și prețurile la fructe, ouă și carne. Însă pentru guvernanți noștri acestea nu sînt decît problemele poporului, ceea ce înseamnă probleme străine.

În așteptarea teleportării

Încă un exemplu de indiferență a funcționarilor publici — situația creată în jurul deficitului permisului de transportare a încărcăturilor în Federația Rusă. Ministerul Economiei așa și nu a putut soluționa această problemă.

În ce constă problema? Problema constă în faptul că pînă la mijlocul anului 2017, între Republica Moldova și Federația Rusă funcționa regimul liber de transportare a încărcăturilor, șoferii nu aveau nevoie de permise pentru traversarea frontierei. Ca să fie clar — permisul pentru camioane, sau «dozvol» (de la polonezul Zezwolenie) este eliberat de ministerul Transporturilor țării în care se îndreaptă unitatea de transport. Fiecare permis are un număr special care se lichidează după traversarea graniței și nu poate fi utilizat repetat. Dacă șoferul nu obține acest permis, se poate alege cu o amendă de cîteva mii de lei.

Ministerul transporturilor din diferite țări tranzacționează și fac schimb de permise pentru trecerea mașinilor de mare tonaj. În timpul întrevederilor se decide numărul de permise eliberate și destinatarii acestora. Pe teritoriul Federației Ruse, permisele sînt distribuite de membrii unei comisii speciale din cadrul Ministerului Transportului. Anume cu membrii acestei comisii trebuia să se înțeleagă domnul Brînzan, fostul ministru al Economiei și Infrastructurii din Moldova. Însă problema încărcăturilor de mare tonaj a trecut, prin moștenire, noului Guvern căruia i se va trebui de demonstrat că poate să convingă și să se înțeleagă.

După anularea regimului liberalizat de circulație bilaterală a camioanelor de mare tonaj pentru majoritatea țărilor, în rîndul cărora se înscrie și Republica Moldova, se presupunea că, anual, Moldova va primi 75 de mii de asemenea permise. Chiar în 2017 au fost eliberate 37,5 mii de permise pentru livrarea încărcăturilor în Rusia. În 2018, Moldova a primit deja 18 mii de permise, iar în 2019 — inițial — 15 mii, iar spre toamnă i s-a mai alocat 1250 de acte permisive.

Potrivit planurilor părții ruse, în 2020 țara noastră va primi doar circa 16 mii de permise. Cine va transporta produsele moldovenești? Așa că situația nu se va schimba, iar transportatorii pot întocmi cu siguranță un plan de acțiuni de protest pentru un an întreg. Mai este o variantă — inventarea și patentarea teleportării, deși, inclusiv în această situație fantastică, cei de la guvernare pot face pacoste. Ceea ce nouă ne reușește foarte bine să creăm — rămîn a fi problemele.

Pustiul fragmentat

Pe an ce trece, în Moldova apare tot mai mult pămînt neprelucrat. Micile gospodării țărănești, care includ cîteva hectare de teren, nu sînt în stare să-și prelucreze cotele. Țăranii au fost divizați de programul «Pămînt» în baza căruia au cîștigat destul de bine, în acea perioadă, unii funcționari de stat. Dar s-a întîmplat ceea ce s-a întîmplat. Situația începuse să fie remediată de către PCRM, care a venit la guvernare în 2001. Pămînturile erau consolidate prin crearea cooperativelor agricole, se construiau stații de mașini și tractoare, s-a reds considerabil povara fiscală, se implementa program național pentru susținerea sectorului agricol. Și aceste programe funcționau la modul real.

Ulterior, totul s-a distrus din nou. Acum dau faliment pînă și cele mai mari gospodări agricole conduse de oameni care știu foarte bine ce au de făcut. Ei pur și simplu nu mai sînt în stare să iasă din credite.

Firmele mici, care au în gestiune circa 50 ha de teren, încearcă să-și vîndă produsele pe piața internă. Cu un volum mic de marfă nu poți trece nicăieri. Iar acest lucru este la îndemîna intermediarilor, care cîștigă destul de bine pe spatele țăranilor. Pentru a exporta roada, agricultorii au nevoie de volume solide și relații serioase. Iar aceste componente pot apărea în condițiile creării asociațiilor fermiere, care nu se prea obișnuiesc în Moldova.

Experții atrag atenția asupra faptului că asociațiile fermiere pot procura angro — ceea ce înseamnă mai ieftin, surse de protecție și combustibil, după care să distribuie achiziția în interiorul asociației. Dar pentru a crea o asociație sau cooperativă, în principiu, nu este important cum se va numi o atare uniune, este necesar de înregistrat o întreprindere juridică aparte cu unitățile sale de personal, activitatea căreia trebuie să fie achitată din fondul comun. Chiar și cu aceste cheltuieli, asemenea asociații sînt foarte profitabile, însă mulți antreprenori nu vor să cheltuiască bani pentru întreținerea unei cooperative. Dar economisind pe lucruri mărunte, pierdem mult mai mult.

Recolta și lipsa ploii

Prețurile produselor agricole din acest an nu sînt cele mai bune. Floarea soarelui se vinde cu 5 lei per kg, erau ani cînd prețul se ridica la 7 — 7,5 lei. Reiese că piesele de schimb și combustibilul s-au scumpit, iar produsul finit s-a ieftinit. Porumbul se vinde cu 2,2 lei, cu 70 de bani mai ieftin comparativ cu anul trecut. Și prețul la grîu este mai mic comparativ cu anii precedenți, deși și recolta este mai proastă. Pînă și în gospodăriile puternice din sud, din cauza condițiilor meteo, recolta grîului de iarnă a fost de doar 30 de chintale la ha, dar în condițiile anului curent — acesta este un indicator bun.

Reușesc să reziste mai bine gospodăriile cu profil multiplu, dar și numărul acestora este din ce în ce mai mic. Dispare ca ramură creșterea animalelor. În Moldova aproape că nu mai există tutun, se reduce suprafața sfeclei de zahăr și, așa cum am mai menționat, pierde din popularitate creșterea legumelor. Nu reușește Moldova să inunde Europa cu roșii.

Toamna acestui an a fost secetoasă, de aceea și aratul a fost complicat. Au început să bucure culturile de iarnă, însă acestea trebuie să supraviețuiască pînă cel puțin la primăvară. Iar la primăvară va fi din nou nevoie de bani, iar agricultorii au obținut foarte puțin profit în acest an, sau chiar de loc. În mod special au avut de suferit crescătorii de viță de vie, care și-au vîndut producția foarte ieftin, de două ori mai ieftin decît costul de producere. Dar despre asta — în edițiile viitoare.

Totuși, în ciuda situației sumbre din sector, aducem sincere felicitări tuturor lucrătorilor în agricultură, tuturor celor care muncesc pămîntul cu ocazia zilei lor profesionale. Vă dorim sănătate, forțe și prosperitate, vreme frumoasă și înțelegere din partea statului. Vă mulțumim pentru munca dumneavoastră deloc ușoară.

Victor CERNOBROVCHIN
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Вернуться назад