Autobuze din trecut
1-03-2016, 09:01. Разместил: redactor
«Capitală europeană» — chişinăuenii de nenumărate ori au auzit această îmbinare de cuvinte din gura actualului primar liberal. Doar că în toţi anii de aflare în această funcţie a lui Dorin Chirtoacă oraşul Chişinău din capitală s-a transformat într-un mare şanţ de scurgere. Pe străzile lui, cum se spune, nici nu miroase a Europa.
Orice problemă a gospodăriei comunale orăşeneşti vei lua — pretutindeni vei găsi lipsă de spirit gospodăresc, corupţie şi degradare totală. Ce se întîmplă astăzi, de exemplu, în domeniul transportului public? Şi prin ce păcate ale lor au abătut asupra chişinăuienilor dezordinea care domneşte în acesta?!
Autobuzele în majoritate se află în stare avariată, aşa-numitele rutiere în general sunt o zonă de risc pentru viaţa pasagerilor, iar schema rutelor transportului orăşenesc este schimbată cum îi trăsneşte prin cap domnului primar.
De exemplu, în ultimiul un an şi jumătate, Direcţia Transport a modificat de trei ori parcursul autobuzului 19, care împiedica rutierele şi influenţa fluxul de pasageri, respectiv, şi venitul altora. În ultimă instanţă, toţi au rămas nemulţumiţi — şi şoferii altor rute, şi înşişi locuitorii Chişinăului, deoarece s-au pomenit lipsiţi de obişnuita pentru ei rută de autobuz cu parcursul de la strada Cuza Vodă pînă la bulevardul Moscova. Doar sub presiunea protestelor societăţii, autorităţile orăşeneşti au fost nevoite să readucă autobuzul 19 pe vechea lui rută. El este comod pentru mulţi orăşeni, care pot călători fără transbordări din sectorul Botanica pînă în sectorul Răşcani. Dar...
Condiţiile transportării pasagerilor în autobuzul de pe această rută sunt însă departe de cele care s-ar cuveni să fie. Astăzi, «Icarus-260» şi «Icarus-280» ar fi mult mai potrivite să fie predate la metal uzat, şi asta pentru că termenul lor de utilitate demult a expirat. Dacă aţi avut cîndva prilejul să călătoriţi cu aceste rarităţi ale industriei de automobile din Ungaria de la afîrşitul anilor ’70 — începutul anilor ’80 ai secolului trecut, veţi înţelege ce a avut în vedere autorul acestor rînduri. Imaginaţi-vă următorul lucru: în plin mers, se poate desprinde remorca autobuzului. Gazele de eşapament umplu salonul, căptuşeala scaunelor sau, mai bine zis, ceea ce a rămas din ea, abia se ţine. Şi peste tot numai petice — pe podea, pe căptuşeala salonului, pe acoperiş, pe geamuri (!). Petici din ce s-a întîmplat: din scoci, bandă izolatoare, pe alocuri — pur şi simplu din bucăţi de ştergar sau de haine. Indicele minim de exploatare a unor asemenea autobuzel e de 9 ani, cel maxim — de 25 de ani. La balanţa parcului orăşenesc de autobuze din Chişinău se află mai mult de 130 de autobuze, dintre care 12 la sută nu mai sunt folosite din cauza unui termen de exploatare exagerat de mare. Zilnic, din cauza unor defecţiuni tehnice, de pe linie este scos fiecare al doilea sau al treilea autobuz. Noi plătim impozite, de cîteva ori pe zi achităm călătoria într-un asemenea autobuz pentru a ajunge din punctul A în punctul B. De ce atunci, în schimbul banilor plătiţi, nu primim un serviciu calitativ?
Dumneavoastră vi s-a întîmplat să aşteptaţi un autobuz timp de o oră şi jumătate? «Da!», vor răspunde într-un glas oamenii care, din voia întîmplării, au fost nevoiţi să aştepte autobuzul de pe ruta 19. În zilele de lucru pe respectiva rută circulă doar 7 autobuze, iar în cele de odihnă — doar 6. În acelaşi timp, Iacob Capcelea, directorul parcului de autobuze, a constatat creşterea veniturilor în urma exploatării autobuzelor care circulă pe reînnoita rută 19. Ceea ce o dată în plus demonstrează necesitatea ei pentru orăşeni. Pentru banii pe care-i plătim, noi avem dreptul să pretindem la sevicii calitative, dar, cu regret, primăria ne lipseşte de acest drept. Conducerea oraşului manifestă o atitudine plină de indiferenţă faţă de sistemul transportului public — atît cel municipal, cît şi cel privat. Ca urmare, pe capul nostru vin ambuteiaje, un trafic destul de primejdios şi o insuficienţă de mijloace de transport pentru pasageri. Pentru a soluţiona problemele enumerate, se cere o schimbare a atitudinii primăriei faţă de parcul orăşenesc de autobuze şi faţă de sistemul de manajement la respectiva întreprindere. Este necesar de a renova parcul de autobuze şi a elabora un grafic judicios al circulaţiei transportului orăşenesc, aplicînd experienţa din capitalele altor ţări.
Dar la toate întrebările administraţia chişinăuiană are un singur răspuns — nu sunt bani. În acest caz, am putea să aflăm pentru ce au fost folosite milioanele de euro din diferitele credite pe care le-a luat pînă acum actuala administraţie? În ce mod se cheltuiesc încasările fiscale? Căci nu sunt nici banii, dar nici rezultatele folosirii lor. Deşi un rezultat totuşi îl avem — buzunarele pline ale funcţionarilor corupţi.
Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor transportului public din capitală, e nevoie doar să-i impunem pe funcţionarii de la primărie să călătorească şi ei cu autobuzele învechite.
Eugenia Voievuțchi, studentă la facultatea de jurnalism a Universității Slavone
Вернуться назад