Forţa de neînvins a deşteptării…
РУС. MOLD.
» » Forţa de neînvins a deşteptării…

Forţa de neînvins a deşteptării…

22-04-2016, 17:10
Viziuni: 376
  
Versiunea de tipar   
Forţa de neînvins  a deşteptării…Vladimir Ilici Lenin a pus temelia unui mare stat — Uniunea Sovietică — premergătorul unei Lumi Noi


La 22 aprilie e ziua de naştere a lui Lenin, cugetător şi practician de importanţă istorică mondială. În pofida celor mai grele încercări, prin închisori şi ocne, el a păşit spre scopul său cu o voinţă, bărbăţie şi temeritate de neclintit.


Lenin a aprins făclia Revoluţiei care a transformat lumea şi ale cărei idei pot fi considerate cît se poate de actuale şi astăzi, pentru că ele sunt în afara hotarelor şi în afara timpului.


Ele sunt în afara cadrului unor aprecieri superficiale, acestea nefiind capabile să eclipseze măreţia scopurilor  care transformă chipul umanităţii.

 

Una din primele confirmări ale măreţiei personalităţii lui este faptul că pentru Decretul «Despre pace», emis în Rusia Sovietică în anul 1917 şi datorită căruia Rusia, în mod separat, a ieşit din Primul Război Mondial, în acelaş an, Norvegia a înaintat iniţiativa ca lui Vladimir Lenin să-i fie înmînat Premiul Nobel cu formularea «Pentru triumful ideilor păcii». Însăşi decernarea premiului n-a avut loc, deoarece demersul solicitat nu a fost prezentat în termenul stabilit — 1 februarie 1918.

 

Noi nu suntem utopişti

 

Astăzi memoria despre Lenin este profanată cu diferite minciuni şi născoceli. Şi cu cît mai departe în istorie rămîne epoca lui, cu atît mai greu le este noilor generaţii să separe minciuna de adevăr. De exemplu, pe Lenin în mod intenţionat îl învinuiesc că el a ofensat intelectualitatea, ca dovadă aducînd o frază ruptă din context: «În realitate, acesta nu-i creier, ci r...». La 15 septembrie 1919, Lenin îi scria lui Gorki despre intelectualitatea burgheză într-o scrisoare despre inadmisibilitatea amestecării forţelor intelectuale ale poporului cu forţele intelectualităţii burgheze, care, nedorind să colaboreze cu noua putere, au participat la numeroase acţiuni subversive împotriva puterii sovietice. Cunoscînd contextul, poţi percepe mai bine ceea ce a avut în vedere Vladimir Ilici.


Lui Lenin i se mai atribuie cuvintele pe care el nu le-a spus, şi anume — «orice bucătăreasă este capabilă să conducă statul». În realitate, el a spus următorul lucru: «Noi nu suntem utopişti, noi ştim că orice muncitor necalificat şi orice bucătăreasă nu sunt capabili să preia chiar acum conducerea statului. Noi cerem ca muncitorii şi soldaţii conştienţi să fie instruiţi în ceea ce priveşte competenţele conducerii statului, şi această instruire trebuie începută imediat». Aşa scria V.I. Lenin în articolul «Vor menţine oare bolşevicii puterea în stat?» (Opere alese complete, v. 34, p. 315).


Adversarii noştri au născocit multe legende fantastice despre Vladimir Ilici Lenin. Este un lucru explicabil, deoarece nu fiecăruia îi este dat să perceapă acţiunile şi motivele de care se conduce un geniu capabil să vadă prin vălul istoriei, cu mulţi ani înainte, viitorul lumii.

 

Viitor fără oameni hrăpăreţi


Chiar şi acum, burghezia mondială continuă să-l urască pe acest om, care şi-a consacrat viaţa luptei împotriva ei. Sub conducerea lui Lenin, bolşevicii construiau un viitor în care nu erau burghezi hrăpăreţi. Lupta cerea măsuri hotărîte şi o responsabilitate extrem de mare pentru luarea unor asemenea decizii.


Teroarea revoluţionară, formarea Armatei Roşii, care în Războiul civil a obţinut o victorie asupra contrarevoluţiei interne şi externe. Noua politică economică, renaşterea agriculturii, crearea unor ramuri industriale — şi toate pentru a fi atins principalul scop: naşterea unui stat şi a unei personalităţi de tip nou.


Spre deosebire de mulţi dintre următorii conducători ai statului sovietic, V.I. Lenin era un om de o modestie rară. Ordinul Muncii înmînat în 1922 de Republica Populară Socialistă Horesm a fost unica lui decoraţie oficială.


În anul 1920, Vladimir Ilici Lenin într-o formă categorică a stopat încercarea tovarăşilor săi de a sărbători jubileul conducătorului — 50 de ani din ziua naşterii. Mai e nevoie să spunem că nu avea cont la bancă, nu avea nici casteluri, nici moşii?!

 

Simbolul măreţiei Omului Muncii

 

Evenimentele ce se produc astăzi în lume o dată în plus ne demonstrează că moştenirea lui Lenin, rolul şi locul lui în istorie trebuie studiate, deoarece ele din nou şi cu o deosebită forţă devin solicitate. Inclusiv de societatea din ţara noastră, unde s-au înmulţit indivizii cu două picioare şi cu certitudinea că tot ceea ce a fost creat prin muncă comună le aparţine doar lor.

 

Aceşti indivizi urăsc de moarte ideile lui Lenin şi ţara pe care a creat-o el — ei urăsc chiar şi memoria ei, temîndu-se mai mult decît de orice altceva că ea, pînă la urmă, va apărea din nou. Tărăgănînd acest inevitabil moment, ei încearcă să ne lipsească de memorie istorică, de demnitate istorică, să ne lipsească de trecut, să ne ia tot ce a fost bun în acest trecut, tot de ceea ce ne-am mîndrit şi pentru ce eram respectaţi de neprieteni şi eram de temut pentru duşmani.


Revenind la data de 22 aprilie 1870, trebuie să spunem că toate eforturile depuse pentru a reduce chipul lui Lenin la nişte mici slăbiciuni omeneşti nu sunt altceva decît încercarea de a ascunde de tinerele generaţii acele idei şi probleme pe care le aborda şi le realiza el.


Lenin este simbolul măreţiei Omului Muncii. Lipsindu-ne de aceste simboluri, noi ne lipsim de propria fiinţă.


Pentru noi, comuniştii moldoveni, Lenin, în primul rînd, e un exemplu de intransigenţă faţă de duşmani, exemplu de grijă şi respect faţă de poporul muncitor. Iar pentru a înţelege laturile tari şi cele slabe ale ideilor şi teoriilor pe care le-a propus Lenin, este necesar de a le studia.

 

A învăţa, a învăţa, a învăţa — aceste cuvinte le-a spus tot el, şi ele sunt un testament comuniştilor care îl urmează.

 

Iacov Cușnir,

s.Șaptebani, raionul Rîșcani

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: