Mai înregistraţi-ne o dată
РУС. MOLD.
» » Mai înregistraţi-ne o dată

Mai înregistraţi-ne o dată

23-04-2016, 10:03
Viziuni: 779
  
Versiunea de tipar   
Mai înregistraţi-ne o datăAstăzi doar Biroul Naţional de Statistică ştie cîţi oameni au fost cuprinşi de recensămîntul populaţiei, deşi de la desfăşurarea acestuia au trecut aproape doi ani


Vom aminti că recensămîntul general a avut loc între 12 şi 25 mai 2014. Chiar şi în perioada desfăşurării lui, mass-media în repetate rînduri a informat că recensămîntul se face cu mari încălcări.

 

După acea s-a descoperit că în respectivele liste nici pe departe nu au fost incluşi toţi cetăţenii. Orice ar fi spus atunci la temă jurnaliştii, după aceea ea a fost dată uitării. Şi iată că, recent, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a anunţat că datele recensămîntului populaţiei şi a fondului locativ vor fi date publicităţii pe 31 martie 2017. Fără să vrei, te întrebi: oare nu prea multă vreme noi, cetăţenii, suntem înregistraţi şi număraţi, şi ce adevăr dezavantajos pentru autorităţi ascund în sine datele noastre?


Fostul conducător al Biroului Naţional de Statistică, Lucia Spoială, promitea anterior că datele definitive ale recensămîntului vor fi prezentate nu mai devreme decît în anul 2016. Şi ce învinuiri i-am putea face acum? Într-adevăr, nu mai devreme, dar cît de tîrziu — nu s-a concretizat. Însă, potrivit normelor internaţionale şi recomandărilor Parlamentului European, totalurile recensămîntului trebuie să fie prezentate nu mai tîrziu decît după 27 de luni, începînd cu luna decembrie a anului cînd a avut loc recensămîntul. În caz contrar, datele acestuia nu vor fi considerate valabile şi, în statistica mondială, Moldova, ca şi pînă acum, va prezenta datele recensămîntului din 2004. Aşa că timp mai este, însă nu chiar mult.


Potrivit BNS, prelucrarea datelor a început la 11 aprilie anul curent (interesant, de ce doar peste doi ani după realizarea recensămîntului?) şi va fi făcută pe etape. La aceasta participă 200 de operatori cu pregătire specială. Vom aminti că pentru desfăşurarea recensămîntului din anul 2014 au fost alocate 89 milioane de lei, dintre care 23 milioane au rămas nefolosite.

 

Angajament politic

 

De mersul recensămîntului se interesau multe organizaţii neguvernamentale. Din numărul de încălcări, în particular, se indica numărul insuficient de înregistratori, lipsa de pregătire a acestora, angajarea lor politică, notarea răspunsurilor cu creionul pentru ulterioara lor rescriere cu pixul etc.


Potrivit datelor prealabile, populaţia Republicii Moldova alcătuieşte nu mai puţin de 3 milioane de oameni (2 913 281), dintre care 11,29% (329 108) se află peste hotare. Pe parcursul recensămîntului populaţiei, la chestionare au participat mai mult de 11 mii de operatori. Dacă e să-i excludem pe cetăţenii care atunci nu erau în ţară şi să rotunjim, fie şi în mare, la momentul efectuării recensămîntului în Moldova se aflau 2,6 milioane de cetăţeni. Deci, pe seama unui înregistrator reveneau 230-240 de oameni. Asta în cazul în care ar fi fost chestionaţi toţi, inclusiv copiii. Aşa că, pe parcursul a două săptămîni, înregistratorii au putut în mod real să-i chestioneze pe toţi trăitorii din sectoarele lor. Altceva e că o parte din înregistratori s-ar fi putut întîmpla să fie falşi, adică, să existe doar pe hîrtie.

 

Cronica încălcărilor

 

În timpul recensămîntului, pe 15 mai 2014, Partidul Comuniştilor a solicitat audieri parlamentare în legătură cu încălcările depistate în timpul desfăşurării recensămîntului general al populaţiei. Despre aceasta a declarat în Parlament Maria Postoico, care în legislatura trecută s-a aflat în fruntea fracţiunii PCRM.


Ea a atras atenţia asupra faptului că operatorii care efectuează chestionarea refuză să înscrie datele veridice, înregistrîndu-i pe cetăţeni ca români, ei mai făcînd şi alte abateri. Pe lîngă asta, după cum au remarcat deputaţii comunişti, datele personale ale cetăţenilor moldoveni care au dobîndit şi cetăţenie română sunt folosite de structuri private române pentru a influenţa procesul recensămîntului. În scrisoarea unei organizaţii române — «Centrul român de cercetări şi strategii» — se spunea că, pe parcursul recensămîntului realizat în Moldova, aceşti cetăţeni sunt obligaţi să indice că ei sunt de naţionalitate română, iar limba lor de comunicare este cea română.

 

«Vă prevenim că, luînd în considerare jurămîntul pe care l-aţi dat în momentul dobîndirii cetăţeniei române, în timpul recensămîntului atît dumneavoastră, cît şi membrii familiei dumneavoastră sunteţi obligaţi la rubrica «naţionalitate» să vă declaraţi român şi să indicaţi limba română ca limba în care obişnuiţi să vorbiţi». Iată ce li se cerea în aceste scrisori cetăţenilor moldoveni care au dobîndit cetăţenie română. Fiţi de acord, seamănă cu un adevărat şantaj.


Un timp mai tîrziu, pe 28 mai 2014, deputatul din partea Partidului Comuniştilor, Oxana Domenti, a comunicat că, pe parcursul recensămîntului, o treime din deputaţii Parlamentului aşa şi nu au fost chestionaţi. «Potrivit sondajelor noastre, aproximativ la 35% din deputaţi întregistratorii aşa şi nu au fost», a informat ea.


În iunie 2014, în urma interpelării deputatului din partea PCRM, Oxana Domenti, directorul Biroului Naţional de Statistică, Lucia Spoială, a fost invitată în Parlament pentru a da explicaţii cu privire la încălcările comise în procesul de înregistrare a populaţiei. Desigur, funcţionara de la BNS, folosindu-se de protecţia majorităţii parlamentare, a respins toate învinuirile.


În mai 2015, participanţii la masa rotundă organizată de Comisia parlamentară pentru protecţia socială, a familiei şi a sănătăţii, pe care o conduce deputatul comunist Oxana Domenti, încă o dată au subliniat că recensămîntul din 2014 al populaţiei din Moldova a fost înfăptuit cu încălcări ale normelor şi metodelor unanim acceptate. Tot atunci parlamentarii au luat decizia de a expedia Guvernului şi deputaţilor o interpelare privind necesitatea de a fi luate măsuri concrete în scopul deblocării şi urgentării procesului de prelucrare a datelor înregistrate.


Acestea sunt doar cîteva exemple ce ilustrează faptul că deputaţii din partea PCRM în permanenţă au insistat asupra asigurării unei transparenţe a procesului de înregistrare a populaţiei, ceea ce este firesc pentru oricare stat democratic. Pe cînd în Moldova recensămîntul populaţiei s-a transformat într-un şir de încălcări ale normelor, legilor şi chiar într-un şantaj politic.

 

Rămaşi neînregistraţi


Biroul Naţional de Statistică a prezentat încă în 2014 o informaţie, potrivit căreia au fost înregistraţi 21 279 refuzuri de a participa la recensămînt, ceea ce alcătuieşte 2% din numărul total de case şi apartamente notate de înregistratori.

 

Într-adevăr, unele familii au refuzat să participe la recensămînt. Şi asta pentru că întrebările chestionarului erau peste măsură de insistente. Cetăţenii trebuiau să completeze trei chestionare: individual, cu privire la locuinţă şi cu privire la suprafaţa locativă colectivă. Şi tocmai despre suprafaţa locativă, numărul de locatari şi membrii înscrişi în cartea de imobil mulţi nu s-au grăbit să vorbească. Chiar dacă, potrivit funcţionarilor, informaţia din listele chestionarului este confidenţială, cetăţenii au temerea că ea poate ajunge să devină cunoscută escrocilor de apartamente.


O bună parte a cetăţenilor «neînregistraţi» pur şi simplu nu a nimerit în atenţia înregistratorilor. Întîmplător sau în mod intenţionat — e greu de spus. Există o mulţime de mărturii ale cetăţenilor cu privire la faptul că înregistratorii nici nu li s-au adresat, deşi ei, respectivii cetăţeni, nu s-au ascuns şi nici nu au fost plecaţi undeva. Aceste exemple în mod elocvent caracterizează nivelul de conştiinciozitate al înregistratorilor în timpul colectării datelor de la cetăţeni.

 

Comentariu exclusiv


Elena Bodnarencodeputat în Parlament din partea PCRM:

 

«Recensămîntul din 2014 de bună seamă a fost efectuat cu mari încălcări. Înregistratorii nu i-au vizitat acasă pe mulţi trăitori ai Moldovei, ca să nu vorbim şi despre cei care atunci nu erau pe la casele lor. Noi nu putem spune chiar nici în corelaţie procentuală cîţi cetăţeni ai Moldovei au fost în mod real cuprinşi de recensămînt. Probabil, anume asta e cauza din care autorităţile nu se grăbesc să aducă la cunoştinţa publică rezultatele lui.


Noi credem că respectivele rezultate nu-i aranjează nici pe înşişi organizatorii recensămîntului. Pentru că, dacă recensămîntul ar fi înregistrat un mare număr de cetăţeni care se consideră pe sine de naţionalitate română, rezultatele de mult ar fi fost publicate. Ţinînd cont de faptul că recensămîntul populaţiei se efectuează o dată în 10 ani, în anul 2017, practic, se va împlini o treime a acestui termen, ceea ce e prea mult. Şi asta o dată în plus demonstrează că Guvernul nu este capabil să se ocupe de probleme concrete.


Probabil, pentru cineva este foarte important să se calculeze cîţi moldoveni şi cîţi români trăiesc în Moldova. Dacă e să luăm în calcul şi faptul că aşa-numita foaie de parcurs a unirii României cu Republica Moldova trebuie să apară în anul 2018, nu este exclus că pînă atunci vor apărea şi careva liste suplimentare de înregistrare, în care va fi indicat un număr mai mare de români decît cel care, de facto, este la ziua de astăzi. Noi credem că datele recensămîntului au fost falsificate şi vor mai fi falsificate, cu atît mai mult cu cît unii dintre înregistratori notau datele cu creionul.


Astăzi, doar Departamentul de Statistică ştie cîţi oameni au fost cuprinşi de recensămîntul populaţiei. De ce noi trebuie să avem încredere în faptul că nu vor apărea încă 100-200 de liste de subscripţie completate? Nici familia mea nu a fost supusă recensămîntului, deşi eu, fiind primar al oraşului Soroca, m-am aflat permanent în oraş».

 

Natalia Ustiugova

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: