Patruzeci de zile pînă la colaps
РУС. MOLD.
» » Patruzeci de zile pînă la colaps

Patruzeci de zile pînă la colaps

24-03-2017, 16:02
Viziuni: 359
  
Versiunea de tipar   
Patruzeci de zile pînă la colapsDe ce să-ți bați capul cum să rezolvi problema gunoiștii de la Țînțăreni, odată ce, poți pur și simplu scuipa pe ea
Locuitorii de la Bubuieci pot fi invidiați pentru răbdarea de care dau dovadă. Ei sunt otrăviți timp de șase ani, dar au început să se împotrivească abia acum, blocînd trecerea spre gunoiștea pe care primăria municipală a amplasat-o alături de această localitate. Problema privind evacuarea deșeurilor menajere este rezolvată. Dar, începînd cu 1 mai, Chișinăul din nou se va îneca în propria murdărie.

Ce avem, nu păstrăm

Problema «gunoiului» o are nu doar capitala. O au aproape toate orașele, îndeosebi satele Moldovei. Dar capitala, — în acest context, — e ceva cu totul aparte.

Despre faptul că primarul ei, Dorin Chirtoacă, este un gospodar care nu-i bun de nimic, chișinăuienii știu foarte bine. Parcă el nu cunoștea această problemă de depozitare a deșeurilor menajere într-un oraș mare, problemă care la noi există demult?! Știa că aceasta există! Doar a apărut nu ieri, și chiar nici alaltăieri.

Predecesorii chibzuiți ai lui Dorin Chirtoacă au depus toate eforturile ca locuitorii Chișinăului să poată respira liber. Poligonul pentru depozitarea deșeurilor menajere de la Țînțăreni a fost construit încă în timpul sovietic. Teren pentru construcția lui a fost găsit în anul 1987, iar construcția i-a fost definitivată și el a început să funcționeze în anul 1990. Este necesar de menționat aici că poligonul a fost construit cu respectarea tuturor normelor tehnice. Dar, la fel ca oricare obiect de uz gospodăresc, poligonul pentru depozitarea gunoiului avea nevoie și de o deservire corespunzătoare. Despre aceasta, primarul capitalei, fiind om căruia îi sunt străine problemele ce țin de gospodăria comunală, de asemenea nu știa.

Către anul 2010, locuitorii din Țînțăreni au început să se plîngă că în casele lor miroase urît. În 2014, la cererea primăriei, BERD a finanțat efectuarea unei investigații hidrologice și geologice, conform căreia s-a descoperit că apele subterane și solul la Țînțăreni sunt poluate nu de poligonul de gunoi, ci de gunoiștea înființată de săteni la marginea localității, de pesticide, precum și de gunoaiele ce le fac animalele și păsările de casă.

Cu toate acestea, însuși faptul circulației apelor subterane i-a făcut pe locuitorii din sat să se îndoiască de obiectivitatea investigațiilor efectuate. Posibil, aici a jucat rolul său și factorul psihologic. Nimeni nu construiește closetul alături de casă, iar în cazul dat era vorba de un poligon întreg. Totodată, locuitorii au prezentat și argumentele lor: numărul bolnavilor de cancer în localitatea lor a crescut considerabil, apa din fîntîni nu corespunde normelor de calitate stabilite, iar argumentele conform cărora gunoiștea de la Țînțăreni nu are nimic comun cu toate acestea nu i-au satisfăcut.

Ce doreau «capricioșii» țînțăreneni? Doar să fie construită o stație de epurare și un apeduct, să fie reparate drumurile pe care le distrugeau camioanele de transportat gunoi și să fie adusă în ordine gunoiștea cu pricina. Specialiștii afirmă că la acest obiect din capul locului trebuia să fie construit și un sistem de epurare a infiltratului lichid, care se precipită la fund și care alcătuiește circa 20 la sută din masa totală de deșeuri, și în acest mod problema ar fi fost soluționată. Însăși hidroizolarea fundului acestui poligon este făcută în mod foarte calitativ.

Pentru un oraș cu un buget de miliarde de lei, a îndeplini cerințele locuitorilor satului Țînțăreni nu e mai mult decît un fleac. Dar nu e un fleac altă problemă — lipsa de minte limpede și chibzuită, de care suferă primarul capitalei. Problema în cauză a fost posibil să fie soluționată cu 7-8 ani în urmă. Ținînd cont de faptul că suprafața poligonului este calculată pentru amplasarea a 44 milioane tone de deșeuri, acum gunoiștea fiind plină doar pe jumătate, în condițiile unei exploatări corecte, ea ar mai putea fi folosită pînă în anul 2030.

Bombă cu explozie întîrziată

Dorin Chirtoacă a soluționat în felul său problema evacuării deșeurilor menajere. Un careva mare deștept i-a șoptit primarului că, deoarece frunzele uscate nu se permit să fie arse în perimetrul orașului, ele pot fi scoase în afara lui și depozitate într-o carieră veche cu un nume prin care vorbește ea însăși despre sine — «Purcel».

Dacă e să fim mai expliciți, trebuie să spunem că «Purcel» e o mină deschisă, care mai înainte a aparținut combinatului de materiale de construcții «Macon». Despre faptul că încolo sunt transportate nu doar frunze uscate, orașul nu știa. Dar unde sunt frunze, mai este și tot ce vrei. Cu alte cuvinte, de ce să-ți bați capul cum să rezolvi problema gunoiștii de la Țînțăreni, odată ce, fără nici un fel de cheltuieli suplimentare, poți găsi o altă gunoiște?! Și nu contează că decizia de a proceda în acest mod, este nu doar ilegală, ci și criminală.

Despre faptul că «Purcel» este o bombă cu explozie întîrziată, ecologii au prevenit demult, practic, chiar de la înființarea acesteia. Apa în fîntînile din Colonița și Bubuieci a fost otrăvită de fracțiuni lichide toxice încă în primii ani de existență a ei, iar depozitarea nesancționată a deșeurilor menajere în raionul localității Bubuieci a început în ianuarie 2011.

Încă în anul 2014, ziarul «Незаâисимая Мîлдîâа», bazîndu-se pe argumentele experților, scria că în zona respectivă «s-au întețit cu 30 la sută cazurile de cancer al căilor respiratorii, iar în fîntîni grupul de amoniu depășește limitele admise de concentrare a acestora de 500 (!) ori».

* * *
La etapa actuală, primăria Chișinăului și locuitorii comunei Bubuieci au ajuns la înțelegerea că accesul la poligonul de deșeuri menajere de aici va fi deblocat. Se presupune că, pe parcursul a patruzeci de zile, Dorin Chirtoacă va găsi o soluție și va muta gunoiștea în alt loc. Dar, cunoscînd în ce mod soluționează astfel de probleme primarul capitalei, putem presupune că, la expirarea acestui termen de 40 de zile, iar numărătoarea de acum a pornit, pe capitală o așteaptă un colaps.

Locuitorilor de la Bubuieci li s-a promis că, după ce evacuarea deșeurilor menajere va înceta, în jurul gunoiștii vor fi sădiți copaci, iar însăși gunoiștea va fi conservată, adică astupată cu pămînt. Sădirea copacilor, desigur, e un lucru bun, dar în ceea ce privește conservarea, opiniile experților diferă.

La fundul carierei «Purcel», umplută cu gunoi s-au acumulat deșeuri toxice. După cum afirmă specialiștii, în cazul în care gunoiștea va fi conservată, va fi imposibil de a controla masa fumegîndă a deșeurilor. Această bombă chimică, mai devreme sau mai tîrziu, totuna va exploda. Și atunci vor avea de suferit nu numai locuitorii de la Bubuieci și Colonița. Jertfe ale războiului chimic dezlănțuit de Dorin Chirtoacă vor deveni sute de mii de oameni.

«A avea pricopseală» din gunoi

Prognoză pentru primăvară: odată cu sosirea zilelor calde, în capitala Moldovei mirosul urît va deveni și mai puternic

Încercînd să îndreptățească incapacitatea primăriei de a soluționa problema utilizării deșeurilor menajere pe parcursul a cîțiva ani, Dorin Chirtoacă declara că, pînă în 2010, gunoiștea de la Țînțăreni s-a aflat la balanța primăriei Chișinău, după care a fost transferată la balanța organelor de administrare publică locală din Țînțăreni.

Potrivit lui Chirtoacă, Chișinăul poate folosi poligonul pentru deșeuri de la Țînțăreni doar după ce Guvernul va lua o decizie cu privire la exproprierea lui. În acest caz, locuitorii satului, cel mai probabil, nu vor primi nici un fel de compensații pentru prejudicii morale și nici pentru prejudiciile aduse sănătății lor.

Totodată, primarul capitalei este de acord cu faptul că poligonul de la Țînțăreni e cea mai bună variantă pentru Chișinău. Pentru proiectul de modernizare a acestuia de acum a fost întocmită fundamentarea tehnică și economică, executată de o companie germană cu sprijinul financiar al BERD. Potrivit calculelor primăriei capitalei, bugetul acestui proiect, planificat pentru cinci-șapte ani, va fi de circa 23 mln euro. Jumătate din această sumă va fi folosită nemijlocit în scopul modernizării gunoiștii de la Țînțăreni.

* * *
Poziția sa cu privire la gunoiștea de la Bubuieci și posibilitățile de modernizare a gunoiștii de la Țînțăreni și-a expus-o fracțiunea comuniștilor și a celor fără de partid din Consiliul Municipal Chișinău. În particular, a fost exprimată încrederea că poligonul de la Țînțăreni e posibil să mai fie exploatat pe parcursul a cîtorva zeci de ani, iar depozitarea deșeurilor la mina «Purcel» nu-i altceva decît o catastrofă ecologică, care se agravează timp de șapte ani. Pe lîngă asta, fracțiunea comuniștilor și a celor fără de partid și-a exprimat nedumerirea în ceea ce privește concluzia experților unei companii străine de consult, conform căreia «pentru restabilirea poligonului de la Țînțăreni sunt necesari circa 25 mln euro». În opinia unor experți independenți, pentru realizarea acestor scopuri este necesară o sumă mult mai modestă.

De fapt, experții străini nici n-au tăinuit faptul că au făcut calculele conform unei anumite sume indicate de însuși client. Iar clientul care a făcut respectiva comandă este primăria capitalei, care rîvnește cu patimă să primească milioanele jinduite. Cum vor fi cheltuite acestea, noi putem doar să presupunem…

Iată-așa, în mod dibaci, sub acoperișul gălăgiei și al mirosului urît de pe străzile capitalei, Dorin Chirtoacă și acoliții săi, inclusiv lucrătorii serviciilor comunale, încearcă să aibă «pricopseală» pe seama gunoiului și a problemelor de care se ciocnesc locuitorii capitalei.

Natalia Ustiugovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: