Nu este agreat de cei de la putere

În ultimii zece ani, numărul lucrătorilor din sectorul agrar s-a micşorat în jumătate, în cea mai mare parte — în anii de guvernare a Alianţei

În ultima duminică de toamnă, lucrătorii din agricultură şi industria prelucrătoare, în mod tradiţional, şi-au marcat sărbătoarea profesională. A spune că «şi-au sărbătorit» — e prea mult. Lor nu le arde de sărbătoare. Îndeosebi în acest an secetos. Roada a fost compromisă, guvernul îi ignorează pe agrarieni, subvenţiile lipsesc, pieţele de desfacere sunt limitate...

Potrivit datelor statistice, în ianuarie-septembrie, în sectorul agricol al Moldovei a fost înregistrată o scădere cu 11,8 la sută în comparaţie cu perioada analogică a roditorului an 2014, ceea ce e legat de reducerea cu 21,8 la sută a volumelor de producţie vegetală crescută. Explicaţia oficială este că respectivul fapt a fost cauzat de condiţiile climaterice nefavorabile. Într-adevăr, condiţiile climaterice au fost extrem de nefavorabile. Dar numai condiţiile climaterice oare?

«Posibil» — înseamnă «ni vi se va da»

Primul lucru pe care îl provoacă recoltele proaste este majorarea preţurilor şi, pentru a te convinge de asta, e suficientă o privire fugară asupra tejghelelor cu produse agricole. În particular, din cauza recoltei scăzute de floarea-soarelui — în medie, cîte 2 tone la hectar — preţul ei a crescut aproape de două ori, acum ajungînd pînă la 7-8 lei kilogramul. Experţii presupun că preţul la ulei de floarea- soarelui va creşte cu nu mai puţin de 50 la sută. Acum un litru de ulei costă 25-30 de lei, iar spre primăvară acesta poate ajunge la 30, ba chiar şi la 40 de lei. Tot aici vom menţiona şi faptul că asupra formării preţurilor influenţează şi deprecierea leului, şi majorarea preţului la resursele energetice.

Încă pînă la recoltarea porumbului, Federaţia Naţională a Fermierilor a evaluat că, din cauza recoltei proaste, pierderile agrarienilor doar la această cultură pot să ajungă pînă la 3 miliarde de lei. Anul acesta, în Moldova au fost însămînţate cu porumb 450 mii de hectare. Roada în actualul sezon a alcătuit în medie două tone la hectar, pe cînd anul trecut de la fiecare hectar s-a recoltat mai mult de patru tone de porumb.

În anul 2015, recolta de grîu în Moldova a fost 920 mii tone, ceea e cu 15 la sută mai puţin decît anul trecut. Roada medie de grîu a alcătuit 2,9 tione.

Cea minimă a fost de 1,5 tone la hectar, cea maximă — de 7,3 tone la hectar. Recolte înalte au reuşit să obţină doar agricultorii care au avut posibilitate să respecte tehnologiile necesare şi să aplice irigaţia artificială. Cu 25 la sută a fost mai mică decît anul trecut roada de orz de toamnă — în medie, cîte 2,5 tone la hectar; de primăvară — cîte 2,2 tone la hectar. Recolta de sfeclă de zahăr a scăzut cu 42 la sută; de mere, în comparaţie cu anul trecut, — cu 35 la sută.

Fireşte, în actualul sezon au crescut şi preţurile la cereale. Preţul la grîu şi la orz a crescut aproximativ cu un leu şi a alcătuit, respectiv, 2,8-3 lei şi 2,5-2,7 lei pentru un kilogarm, acesta fiind doar preţul de start.

Şi încă o consecinţă — anul secetos va afecta în mod considerabil sectorul zootehnic, care şi fără asta nu este privit cu ochi buni de actuala guvernare. În primul rînd, se scumpesc nutreţurile. De două ori s-a scumpit lucerna, aproape de trei ori — paiele. Fermierii se plîng că toamna cheltuielile pentru întreţinerea animalelor au crescut, minimum, cu 100 de procente. Spre primăvară, vitele vor ajunge să stea mai mult flămînde.

Ministrul Agriculturii, Ion Sula, a declarat că, posibil, producătorii care se află în situaţii mai complicate vor primi ajutor din partea statului în ceea ce priveşte asigurarea cu nutreţuri, ca să poată păstra şeptelul de animale.

Dar, vorbind despre cei pe care-i avem astăzi la guvernare , pentru ei, «posibil» înseamnă «nu vi se va da».

O prezicere evidentă

După cum anunţă Biroul Naţional de Statistică, în ultimnii zece ani, numărul de lucrători în domeniul agriculturii s-a redus cu 50 la sută. De fapt, această scădere a fost evidentă în mod deosebit în anii de guvernare ale aşa-numitelor partide proeuropene. Situaţia din sectorul agrar de acum fără nici o exagerare este numită catastrofală.

Printre altele, despre faptul că sectorul agrar al Moldovei se rostogoleşte spre prăpastie comuniştii au prevenit de mult, argumentîndu-şi concluzia cu date concrete. Astfel, în vara lui 2013 a avut loc Plenara a VI-ea a CC al PCRM, consacrată situaţiei sociale şi economice a satului moldovenesc şi sarcinilor PCRM. În finalul lucrărilor plenarei a fost adoptată o hotărîre în care se menţiona că «aprecierea complexă şi multilaterală a dezvoltării satului moldovenesc şi a sectorului agrar din Republica Moldova demonstrează o adevărată catastrofă umanitară în localităţile săteşti, restabilirea unui tip neufeudal de gospodărire şi reala dispariţie a întregului domeniu agrar al economiei moldoveneşti».

Guvenarea liberal-democrată ce s-a stabilit în ţară a reuşit să distrugă sfera agriculturii în doar 3-4 ani. Doar ţinem minte cum s-a dezvoltat agricultura în perioada anilor 2001-2009. Mai mult decît atît, atunci s-a modificat însăşi direcţia dezvoltării sectorului agrar, au fost create condiţii pentru formarea în sat a unui climat social progresist. Spre anul 2009, teritoriul ţării era împînzit de o reţea din 242 staţii tehnologice, au fost sădite zeci de hectare de viţă-de-vie şi livadă, date în exploatare zeci de frigidere pentru păstrarea fructelor şi legumelor, uscătorii pentru producerea fructelor uscate.

În 2009, în comparaţie cu 2001, cantitatea de producţie-marfă a culturilor de cîmp a crescut cu aproape 40 la sută. Concomitent cu creşterea indicilor sectorului agricol, se restabilea şi se dezvolta infrastructura agricolă. În conformitate cu programul «Satul Moldovenesc», au fost reparate şi construite din contul statului şi al bugetelor locale zeci de şcoli, obiecte pentru sfera medicinei şi culturii. Toate aceste rezultate au fost lăsate la o parte odată cuvenirea la putere în ţară a Alianţei pentru Integrare Europeană. Din toamna lui 2009, în sectorul agrar al Moldovei a început o adevărată contrarevoluţie, iar dezvoltarea socială în localităţile săteşti a pornit-o îndărăt. Această mişcare înapoi continuă pînă astăzi...

Astăzi, nu trebuie să fii un proroc ca să-i prezici sectorului agricol o pieire inevitabilă — pentru asta, e suficient să fii pur şi simplu un martor ocular.

Natalia Lujina