Mediul înconjurat
РУС. MOLD.
» » Mediul înconjurat

Mediul înconjurat

10-06-2018, 12:40
Viziuni: 22
  
Versiunea de tipar   
Mediul înconjurat5 iunie este Ziua Mondială a Mediului. Cum se simte sărbătoarea în țara noastră?
 
Moldova este poluată de resturile activităților umane și industriale, pădurile sînt într-o stare deplorabilă. Apele, de suprafață, cele subterane și solul, de asemenea, se află în situație dezastruoasă. Avem un procent mic de floră și faună, iar acest proces de dispariție, la fel, este generat din vina oamenilor — se distrug pădurile, iar odată cu ele — și animalele.

Țara ocupă unul dintre primele locuri în Europa după gradul de poluare a apelor subterane și de suprafață, degradarea solului, pădurilor și zonelor verzi urbane.

În Uniunea Europeană, unde tindem atît de mult (chiar dacă numai declarativ), protecția mediului înconjurător este o prioritate. Iar în Moldova, problemele mediului nu sînt o prioritate a activității Guvernului. Deja nici nu se mai numără în lista problemelor primordiale în general...

Strîngem după sine

În Moldova sînt cel puțin 4 mii de gunoiști neautorizate. Autoritățile și ecologii nu mai știu unde să depoziteze deșeurile industriale și menajere. Se vorbește chiar și despre o «apocalipsă a gunoiului». Ce înseamnă asta am putut vedea pe exemplul celui de-al doilea oraș ca mărime din țară — Bălți. Acolo, conflictul între administrație și antreprenor a făcut ca Bălți-ul — capitala de nord a Moldovei, să fie inundată de gunoi, care era o atracție pentru maidanezi și șobolani. Toată problema constă în faptul că sistemul de utilizare a deșeurilor este absolut devastat în țara noastră. Dacă și există mine pentru distrugerea gunoiului, acestea sînt echipate cu la întîmplare, fapt pentru care, localnicii din apropiere suferă de afecțiuni oncologice și alte probleme de sănătate.

Gunoiștea din capitală se află chiar în raza orașului. Aceasta nu corespunde nici unor norme sanitare. Există pericolul producerii unor explozii din cauza emanării de metal în urma descompunerii deșeurilor.

Populația este hrănită cu povești despre construcția unor uzine pentru arderea deșeurilor. Asemenea uzine au o rază mare de impact asupra omului și mediului înconjurător — circa 200 de km. Reiese că numai de pe urma activității unei singure uzine are de suferit tot teritoriul țării noastre, indiferent unde va fi construită aceasta.

Construcția unor asemenea uzine în Moldova este o adevărată aventură. Nicăieri în lume acestea nu se mai edifică. Comunitatea mondială a atins un alt nivel. Astăzi, se pune sarcina elaborării tehnologiilor de alternativă, care sînt mai puțin nocive pentru om și mediul ambiant.

Fără apă...

Starea resurselor de apă ale republicii trezește o îngrijorare deosebită. Calitatea apei în cele mai importante rîuri (Nistru și Prut) se estimează drept «moderat poluată», în rîurile Răut și Bîc — «poluată» și, în sfîrșit, apa majorității rîulețelor mici nimeresc în categoria apelor «foarte poluate».

În ciuda faptului că majoritatea rîurilor din Republica Moldova sînt poluate, această problemă este abordată doar de activiștii ecologici, în timp ce autoritățile preferă să tacă sau să o abordeze ocazional de zilele internaționale pentru protecția mediului înconjurător.

Secole în urmă, unele rîuri din țara noastră erau navigabile. Astăzi, nu mai avem rîuri navigabile. Pescuitul și scăldatul nu se recomandă în rîurile mici, în unele cazuri, acest lucru este chiar interzis. Rîuri mici dispar în fiecare an provocînd schimbări iremediabile în mediul înconjurător.

Rîul Bîc, în care se scurg volume impunătoare de ape uzate, nu este o excepție. Întreprinderile vinicole, producătorii mari și mici de sucuri sau conserve, cosmetică sau întreprinderile ce se ocupă cu curățarea lînii, revarsă apele uzate nemijlocit în rîul Bîc. Fapt care este, evident, ilegal.

Alți agenți economici scurg apa în sistemul centralizat de canalizare, deși, parametrii chimici a acestei ape depășesc normele admisibile. Acest lucru se întîmplă în ciuda faptului că, în conformitate cu legea, întreprinderile cu pricina trebuie să fie dotate cu sisteme de curățare prealabilă a apei. Majoritatea întreprinderilor nu dispun de astfel de sisteme, respectiv, o mare parte a substanțelor poluante ajung să ne otrăvească.

Aerul

Odată cu revigorarea economiei în anii 2000, oamenii au început să-și permită mai multe și calitatea aerului s-a înrăutățit, mai ales în orașe. Principalul motiv — majorarea considerabilă a numărului de automobile, mai ales în comparație cu perioada sovietică.

Aproape jumătate din numărul zilelor anuale, aerul în orașele Moldovei nu corespunde normelor sanitare. Gazele de eșapament constituie circa 90-95 la sută din volumul total al substanțelor poluante al aerului din orașe. Practic tot ce se emană din țevile de eșapament ale automobilelor este nociv pentru sănătatea mediului și al oamenilor: monoxid de carbon, funingine, formaldehidă, benzopiran, oxizi de sulf și azot, ozon și altele. Medicii sanitari au descoperit cu stupoare formaldehidă chiar și în probele de aer recoltate din inima parcului «Valea Morilor».

Un factor decisiv pentru reducerea nivelului emanărilor toxice este combustibilul de calitate. Nu se întreprinde practic nimic pentru îmbunătățirea calității benzinei. Importatorii și comercianții de produse petroliere se simt minunat. În schimb, automobiliștii sînt puși în situația să-și repare frecvent motoarele, iar restul cetățenilor respiră un aer îmbibat cu substanțe toxice.

Săracul pămînt...

În perioada sovietică, Moldova avea cele mai bogate pămînturi. Această moștenire, însă, nu s-a reușit a fi păstrată. Calitatea proastă a solului a început să fie resimțită încă în anii 80, în consecință, republica se pomenise pe ultimul loc în URSS după eroziunea solurilor și poluarea acestora cu pesticide. După proclamarea independenței Republicii Moldova, pesticidele și îngrășămintele minerale nu s-au mai utilizat pentru că erau prea scumpe, fapt pentru care calitatea solului s-a îmbunătățit.

Însă, afectarea solului și a mediului ambiant, în general, nu s-a produs doar din cauza utilizării pesticidelor, dar și pe motivul tendinței oamenilor de a defrișa pădurile, ceea ce continuă și astăzi. «Pentru mobilă» au fost defrișate păduri întregi de stejar, iar în locul lor s-a plantat salcîm. Deși solul a început să se refacă, el nu mai avea structura de altădată. În special, în sol nu mai sînt pori în care să se mențină umezeala utilă pe vreme de secetă.

* * *
Dacă starea lucrurilor este cu adevărat asta, Moldova are pentru ce-și face griji. Spre exemplu, ce le lăsăm copiilor și nepoților? În ce fel de rîuri și lacuri vor pescui, sub ce copaci își vor trage sufletul pe timp de vară, ce fel de apă vor bea, ce aer vor respira? Se vor găsi, oare, răspunsuri la aceste întrebări?

Evgheni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: