DataLife Engine > Tema zilei / Societatea > Puşi la încurcătură de guvernare

Puşi la încurcătură de guvernare


27-02-2016, 15:02. Разместил: redactor

Ministrul, Stela Grigoraş, a comunicat că ministerul care i-a fost încredinţat — al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei — intenţionează să întreprindă măsuri în ceea ce priveşte reforma sistemului de pensionare, care pînă acum a fost amînată în repetate rînduri.

 

Această veste «i-a bucurat» îndeosebi pe cei care urmează să se pensioneze chiar în viitorul apropiat.


Goana după pensie


Ministrul a explicat că majorarea vîrstei de pensionare se va face pe etape, la fiecare trei luni sau jumătate de an. Dar pe cetăţenii noştri această informaţie nu i-a liniştit. Pentru că, iată, abia ai ajuns la vîrsta de pensionare şi poftim în nas încă o majorare a acestei vîrste! Şi tot aşa pînă la 65 de ani, atît pentru bărbaţi, cît şi pentru femei, — atîta doar că trebuie să trăieşti pînă atunci...


Stela Grigoraş a mai făcut o descoperire, explicînd că Moldova nu se deosebeşte de alte state. Că tendinţele mondiale demonstrează că oamenii au început să trăiască mai îndelung şi că censul de pensionare trebuie majorat. Iată de ce Moldova este obligată să devină parte a procesului general. Iată de ce şi la noi trebuie să fie întreprinşi paşi, fie şi mai lenţi, dar concreţi în această direcţie.


Totuşi, poate vom încerca, doamnă ministru, să vedem, dacă Moldova e la fel ca şi întreaga Europă. De exemplu, pot oare cetăţenii noştri, cu excepţia colegilor dumneavoastră, să se alimenteze calitativ, să se trateze şi să se odihnească avînd salariul pe care îl propune lor statul? Pot ei oare cu acest salariu să plece şi la un sanatoriu, ca să-şi întremeze sănătatea? Nu pot. Pentru că nivelul de trai în Moldova e unul despre care putem spune că mai scăzut nu există. Ar fi mai corect să folosim expresia nivel de existenţă, deoarece trai sau viaţă e cu totul altceva. S-ar părea că aceste lucruri cel mai bine ar trebui să le cunoască anume ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.


Laura Grecu, viceministrul Sănătăţii şi al Protecţiei Sociale, a liniştit publicul, încredinţîndu-l că această concepţie a reformei de pensionare va fi discutată cu societatea civică şi cu partenerii internaţionali. Ce a subînţeles dumneaei sub «societatea civică» şi în ce mod vor fi organizate respectivele discuţii cu ea — deocamdată, a rămas să fie o taină. În schimb, totul e clar în ceea ce priveşte partenerii internaţionali, doar ştim că ei demult le şoptesc autorităţilor noastre despre necesitatea de a face în Moldovă o reformă după modelul occidental a sistemului de pensionare. Anul trecut, la rugămintea Guvernului Moldovei, Banca Mondială a făcut încă o analiză a sistemului de pensionare din republica noastră. Şi autorii investigaţiei încă o dată le-au recomandat autorităţilor de la noi să prelungească vîrsta de pînă la pensionare şi s-o niveleze atît pentru bărbaţi, cît şi pentru femei. La drept vorbind, «au recomandat» e doar o formulă neofensatoare. În realitate, promovarea reformelor antisociale este una dintre condiţiile înaintate de FMI şi BM. Iar guvernanţii noştri, după cum se ştie, nu sunt capabili să-i contrazică pe partenerii internaţionali.


Promotorii reformei sistemului de pensionare nu iau în calcul faptul că, potrivit statisticii, majoritatea oamenilor cu vîrsta de 55 de ani şi mai mare sunt foarte bolnavi. Noi putem micşora numărul pensionarilor, putem majora vîrsta de pensionare, dar, în acest caz, va apărea o nouă categorie socială — şomeri de vîrstă, neajunşi să aibă pensie, despre care nimeni nu are de gînd să aibă grijă şi nici nu va avea această grijă de ei vreodată.

 

Naţiune care îmbătrîneşte

 

În plus, noi şi îmbătrînim diferit. Cineva poate să lucreze şi la vîrsta de 70 de ani, iar pentru altcineva este greu să lucreze chiar şi la 60 de ani. Dar pensionarii, în măsura posibilităţilor, se străduiesc să mai cîştige ceva. N-au încotro, odată ce pensia medie e doar de circa 1100 de lei, cea minimă — un pic mai mare de 860 de lei, iar minimumul de existenţă e de 1300 de lei. Şi iată că autorităţile noastre i-au pus în încurcătură pe acei pensionari care mai lucrează pe undeva, impunîndu-i să aleagă ori pensia, ori locul de lucru. Potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, anul trecut în Moldova erau 670 mii de pensionari, dintre care continua să lucreze fiecare al cincilea, adică 22,5%. Pensionari lucrători ar putea fi şi mai mulţi, dar în epoca şomajului general este o problemă dificilă ca un om în etate să-şi găsească un loc de lucru.


Dacă, în anul 2009, raportul dintre populaţia ocupată în cîmpul muncii şi pensionari în Republica Moldova alcătuia 2,1:1, în 2010 acesta e de 1,8:1, iar în prezent respectiva proporţie alcătuieşte 1,2:1, «norma ideală» fiind de 3-4 lucrători la un pensionar. Cu alte cuvinte, peste cîţiva ani, în Moldova un lucrător va întreţine un pensionar. Iar în perspectivă acest raport în general poate ajunge la unul cu semnul minus.


Cercetările demonstrează că sistemul de pensionare din Moldova se află în colaps din cauza migraţiei în masă a populaţiei apte de muncă, a economiei tenebre, a achitării salariilor «în plic» şi a îmbătrînirii populaţiei.


Naţiunea îmbătrîneşte. Şi actuala guvernare trebuie să se gîndească nu cum să majoreze vîrsta de pensionare, ci cum să creeze noi locuri dem muncă, să majoreze salariile în sfera bugetară, ceea ce, respectiv, ar face să crească transferurile în fondul de pensionare.


Experţii în economie au tras concluzia că intenţia ministerului de a-l pune pe cetăţean în situaţia să aleagă între pensie şi salariu nu e aluceva decît o încercare disperată de a stăvili deficitul bugetar — o decizie momentană, care în perspectivă de lungă durată va avea o influenţă negativă asupra întregii economii a ţării.


Pensionarii apţi de muncă totuna vor încerca să-şi găseascpă un loc de lucru, dar de acum în mod neoficial. Şi asta va conduce la extinderea sectorului economiei tenebre, iar, ca rezultat, transferurile în buget se vor micşora.

 

Ana Vetrova

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Вернуться назад