Era declinului sferei educației
РУС. MOLD.
» » Era declinului sferei educației

Era declinului sferei educației

22-09-2018, 10:05
Viziuni: 675
  
Versiunea de tipar   
Era declinului sferei educațieiÎn ultimii zece ani, în Moldova s-a micșorat de două ori numărul persoanelor care obțin studii superioare
 
Sfera educației în Moldova a ajuns pînă la aceea că în instituțiile de învățămînt superior rămîn neocupate chiar și multe locuri finanțate de bugetul de stat. Totodată, miilor de foști liceeni, care din diferite motive n-au reușit să susțină examenele pentru titlul de bacalaureat, nu le-a rămas nimic altceva decît doar să viseze la studii superioare..

Prăbușirea pieței educaționale

În 2006- 2007, în Moldova erau 128 mii de studenți. În anul 2010- 2011, numărul studenților a scăzut pînă la 110 mii, iar în 2016- 2017 — pînă la 63 de mii. Și aceste cifre triste ale adevărului din domeniul învățămîntului superior din Moldova nu pot fi nicidecum tăinuite pe polițele prăfuite ale arhivelor secrete.

Bazîndu-se pe aceste date statistice, mai mulți experți ai Băncii Mondiale, care au studiat în mod detaliat starea de lucruri în piața educațională din Moldova, au prezentat studiul efectuat de ei cu genericul «Învățămîntul superior și necesitatea sporirii relevanței și eficienței lui».

Ei au constatat reducerea cu 40 la sută a numărului de studenți și cu 14 la sută a numărului de instituții de studii superioare. Conform calculelor făcute de ei, de acum peste doi ani numărul studenților în Moldova se va mai reduce cu 25 la sută, atingînd o micșorare record de pînă la 55 mii de oameni. Așa că experții externi îi recomandă Ministerului Educației, Culturii și Cercetării să nu complice lucrurile, ci să soluționeze problema în mod cardinal, altfel spus, să optimizeze sistemul învățămîntului superior prin închiderea instituțiilor din această sferă.

Și, odată ce Banca Mondială a recomandat, înseamnă că așa și trebuie să se procedeze. Rectorii instituțiilor de învățămînt superior și-au reținut respirația, așteptînd deciziile ministerului de profil. Și iată că de acum în luna mai Monica Babuc a nominalizat instituțiile ce urmează să fie optimizate printre primele. Este vorba despre filiala chișinăuiană a Universității «T. Șevcenko» de la Tiraspol și Universitatea Pedagogică «I. Creangă» din Chișinău, care vor fi comasate cu Universitatea de Stat din Moldova.

Care instituții vor mai nimeri sub ghilotina optimizării, vom afla mai tîrziu, dar de pe acum ne e jale de toate. Totodată, ne vom întrista de-a binelea în cazul în care învățămîntul superior va fi redus într-atît, încît copiii noștri pur și simplu nu vor avea unde-și face studiile dorite. Mai există și instituții private, dar, printre altele, ele nu rezistă în fața concurenței cu instituțiile de stat, care, fie și parțial, sînt dotate de stat. În Moldova funcționează 19 instituții de studii superioare, al căror număr pînă acum nu a fost redus. Totodată, din 2012 pînă în 2017, numărul instituțiilor private din Moldova s-a micșorat de la 15 pînă la 11.

În momentul de față, în Moldova deocamdată există și continuă să activeze 30 instituții de învățămînt superior. Posibil, pentru o țară în care lucrurile nici pe departe nu merg bine, sînt prea multe. Dar cum poate fi subțiat stratul educațional fără nici un fel de complicații, fără a prejudicia sistemul în ansamblu și fără a lipsi țara de profesii importante? Doar așa-numita optimizare începe cu închiderea instituțiilor de profil pedagogic! De altfel, dacă am urmări strategia de lungă durată de nimicire a Moldovei, elaborată minuțios de actuala guvernare, lucrurile încep să devină clare. Descoperim că totul e simplu: nu avem pedagogi, înseamnă că nu avem nici o instruire primară și medie calitativă, îndeosebi în raioanele republicii. Iar o populație agramată nu poate să pretindă la studii superioare. Și în general nu poate să pretindă la nimic. Pentru că această populație este adusă la nivelul unei turme care nu dorește nimic.

Profesii nepopulare

De ce, totuși, instituțiile de învățămînt superior își pierd studenții? Cu privire la respectiva temă, s-au dus multe discuții. Versiunile oficiale s-au limitat la analiza proceselor migraționale. Cu regret, în ceea ce privește numărul de migranți, Moldova se află printre lideri. Plecarea în masă a oamenilor din țară nu încetează nici pentru o zi. Experții sînt îngrijorați de faptul că, zilnic, Moldova o părăsesc mai mult de 100 de oameni, majoritatea din ei fiind tineri. Investigațiile ONU demonstrează că Moldova se află în topul țărilor cu cel mai înalt indice la capitolul migrația populației în Europa. Cauza acesteia o constituie lipsa perspectivelor social-economice pentru Moldova, deși reprezentanții guvernării permanent raportează despre o creștere iluzorie a dezvoltării economiei din Moldova.

Autoritățile noastre trec sub tăcere faptul că tinerii care, totuși, reușesc să facă studii superioare, nici pe departe nu totdeauna își pot găsi un loc de lucru, cu atît mai mult, unul bine plătit. Anume asta e cauza din care ei, încă de pe băncile școlii, visează să părăsească baștina înglodată în sărăcie și să plece într-o careva altă țară, fie și străină, dar unde oamenii duc o viață îndestulată.

Anul acesta, în instituțiile de învățămînt superior au rămas necompletate chiar și locurile finanțate din bugetul de stat. De exemplu, foarte puțini tineri doresc să fie pedagogi, iar în ultimii ani această profesie, cîndva dintre cele mai respectate, își pierde brusc popularitatea sa. Tinerii nu se reped să lucreze nici în sectorul agrar.

Dar sînt profesii ce continuă să fie solicitate. De exemplu, la Universitatea Tehnică există specialități la care, la un loc de studii, pretind cîte 5-6 absolvenți de licee — design interior, design vestimentar, arhitectură, tehnica de calcul, management și altele.

Nu pot ține piept concurenței

Evaluînd calitatea studiilor superioare în Moldova, experții Băncii Mondiale au constatat că instituțiile de învățămînt superior nu-și pot asigura numărul necesar de studenți inclusiv din cauza faptului că aceștia nu sînt satisfăcuți de nivelul instruirii ce li se propune, iar cunoștințele obținute în universități nu corespund cererilor pieței muncii. Și în cazul dat experții într-o careva măsură au dreptate. Dacă se micșorează numărul studenților primiți în bază de contract, prin urmare, se micșorează și încasarea de mijloace necesare pentru asigurarea unui proces de instruire calitativ, deci, și posibilitatea de a angaja un corp didactic de înaltă calificare.

În iulie, 2018, Ranking Web of Universities, un sistem de rating al universităților din întreaga lume, a dat publicității un nou rating mondial al instituțiilor de studii superioare. Moldova a prezentat la respectivul rating 26 de instituții. Cele mai bune din acestea n-au intrat nici măcar în numărul primilor trei mii de participanți. Universitatea de Stat din Moldova, considerată cea mai bună instituție de studii superioare din țară, ocupă în ratingul mondial general locul 3287. Universitatea Tehnică a Moldovei — locul 3458. Universitatea de Medicină «Nicolae Testemițanu» — locul 7171. Universitatea Pedagogică «I. Creangă» — locul 7502, iar după aceasta urmează Academia de Studii Economice din Moldova — locul 8239. Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) s-a plasat pe locul 11061.

Deci, nu e de mirare că tinerii care se gîndesc să părăsească Moldova își planifică să intre în instituții de studii superioare din țara în care intenționează să plece, pentru a obține acolo o diplomă pe care ulterior nu vor fi nevoiți s-o confirme.

Mijlocul «de aur»

De acum timp de cîțiva ani, Ministerul Educației propagă, iar în unele situații chiar impune studii medii și studii medii speciale. E și asta o soluție. Popularizînd specialitățile muncitorești, statul asigură pentru învățămîntul mediu special de două ori mai multe locuri bugetare decît pentru instituțiile de învățămînt superior. Dar tinerii trebuie să aibă și oportunitatea de a-și continua studiile. Pare-se, în mod oficial, dreptul la studii n-a fost anulat de nimeni. Cu atît mai mult că nu toți tinerii au posibilitatea de a obține o profesie în instituții de peste hotare.

Pe piața muncii din Moldova continuă să fie solicitate profesiile muncitorești, bunăoară, cele de constructori, zugravi, cusătorese, sudori, tehnicieni sanitari etc. Dar un om care a însușit la perfecție profesia, nu va lucra doar pentru niște bănuți. În țările de peste hotare, sudorii calificați, spre exemplu, sînt plătiți incomparabil mai bine decît la baștină. Așa că majoritatea, clar luru, doresc să plece și, în cazul dat, nivelul instruirii nu joacă nici un rol. Dacă omul are mîini dibace și creieri care judecă, el e apreciat și solicitat pretutindeni, nu însă și în țara lui, adică în Moldova.

Exportul creierilor tineri

Conform datelor Ministerului Educației, anul acesta universitățile din Moldova au admis la anul întîi circa 12 mii de studenți, dintre care 7,7 mii — în bază de contract. Deci, doar 4,5 mii studenți au fost primiți la locuri bugetare, ceea ce constituie 92 la sută din numărul total al acestor locuri. Cît privește studiile în bază de contract, au rămas necompletate 43 la sută din numărul planificat.

Locuri bugetare, fie și într-un număr mic, nu a fost completat în totalitate nici anul trecut și nici în anii precedenți. Dar primul paradox în masă în ceea ce privește necompletarea locurilor bugetare s-a întîmplat în anul 2014. Atunci, conform planului de admitere a studenților în universitățile Moldovei, fuseseră planificate 19 mii locuri de studii.

Atunci cînd noi vorbim despre faptul că instituțiile de studii superioare din Moldova nu reușesc să se asigure cu numărul planificat de studenți, trebuie să nu uităm despre componenta română. Guvernul moldovean face pe placul colegilor români și încheie cu ei contracte cu privire la «exportul» tinerelor minți de la noi în instituțiile de studii superioare din țara vecină. În medie, conform burselor asigurate, anual, circa un sfert din absolvenții liceelor noastre pleacă la studii în România. Încă un careva procent pleacă în alte țări.

Cu regret, noi am ajuns să trăim în timpuri în care comercializarea învățămîntului e pusă pe picior larg. Totodată, nimeni nu-și bate capul de protejarea pieței educaționale autohtone.

Natalia Ustiugovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: