Gratuit nu ni se va mai da nimic
РУС. MOLD.
» » » Gratuit nu ni se va mai da nimic

Gratuit nu ni se va mai da nimic

8-10-2015, 15:25
Viziuni: 830
  
Versiunea de tipar   
Gratuit nu ni se va mai da nimicNegocierile Moldovei cu FMI au eşuat din nou, ceea ce înseamnă că, deocamdată, ţara nu va primi bani pentru menţinerea rezervelor de valută

Programul precedent de colaborare a Moldovei cu FMI şi-a luat startul la sfîrşitul lui ianuarie 2010 şi a ajuns la finiş în 2013. În perioada de timp dintre aceşti ani, Moldova a primit de la FMI un sprijin financiar în suma de aproximativ 490 milioane de dolari.

 

Banii au fost oferiţi republicii în baza unor condiţii speciale de împrumut conform unui program special de creditare.

 

În general, colaborarea cu FMI,  într-o oarecare măsură,  ţine de imagine.  Dacă respectiva organizaţie refuză parteneriatul cu guvernul vreunei ţări, acesta e un semn clar pentru toţi ceilalţi investitori, pentru instituţiile financiare mari din UE şi Occident că, în general, cu guvernele în cauză e mai avantajos să nu ai de a face. Şi respectiva ţară se pomeneşte într-o izolare financiară, apoi şi în una politică.


Pe de altă parte, FMI este o organizaţie specifică: cînd se grăbeşte să-ţi vină în ajutor, după aceea bucuria nu-ţi este chiar atît de mare. Cu alte cuvinte, în astfel de situaţii, este important să se înţeleagă cu ce condiţii şi garanţii se  contractează astfel de programe. Anume în acest sens, în 2010, guvernul Filat a avut, vorbind delicat, mari probleme. Mai bine zis, după încheierea de către cabinetul de miniştri al PLDM a unui memorandum cu FMI, probleme mari a început să aibă întreaga populaţie a Moldovei. Şi asta pentru că Filat&compania au acceptat toate condiţiile puse în faţa guvernului moldav de către creditorii occidentali. Iar una din principalele condiţii ale acestor investitori occidentali era micşorarea cheltuielilor pentru sectorul social pînă la 10% din  PIB. Nici mai mult, nici mai puţin! Iată cum — adică, pe ascuns — «eurointegratorii» au predat întreaga ţară, punînd pe umerii contribuabililor de rînd obligaţiile de împrumut, pe care ei vor trebui să le achite pe parcursul multor ani.

 

Vrilă financiară


Banii acestui credit au fost cheltuiţi pe orice vrei, nu însă şi pentru dezvoltarea ţării. În aprilie 2013, cei din FMI s-au scărpinat pe cap şi au decis: pînă aici, de acum înainte nu-i dăm nimic Moldovei. Motivul oficial al nemulţumirii FMI a fost faptul că Moldova face cheltuieli mari pentru sectorul social şi are un mare deficit bugetar. Pe cînd în realitate o parte a creditului pur şi simplu a fost cheltuită ineficient, iar cealaltă parte — furată de funcţionarii din Alianţă. Iar furtul miliardului din cele trei bănci moldoveneşti a fost ca ultimul cui bătut pe sicriului mult trîmbiţatei «istorii de succes». Astfel, a fost hotărît destinul ultimei tranşe a creditului în sumă de 76 milioane de dolari, pe care FMI nici gînd s-o mai trimită Moldovei.


De atunci, Moldova în repetate rînduri a încercat să reia colaborarea cu FMI, însă fără nici un rezultat. La fel cum şi de data asta. Şi la mijloc este nu doar demisia guvernatorului Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu. În orice caz, asta e părerea dlui Dumitru Ursu, preşedinte al Ligii Bancherilor.


«Partenerii de dezvoltare au înaintat un şir de propuneri pe care noi trebuia să le îndeplinim. Mai există şi o listă întreagă de sarcini care a fost prezentată Guvernului Gaburici. Şi acestea de asemenea aşteaptă să fie realizate. Respectiva listă, dacă nu greşesc, ocupă 83 de pagini, şi ea conţine sarcini concrete referitoare la sistemul bancar, inclusiv la cea a furturilor; apoi multe se referă la problemele din reforma economiei, a altor domenii, şi, nu în ultimul rînd, la reforma fiscală», a declarat dl Ursu.


Deocamdată, reprezentanţii FMI nu au comentat respectiva situaţie şi nici mersul negocierilor cu Moldova, dar e clar lucru că ţara noastră se află în faţa «perspectivei» unei mari şi puternice vrile financiare.

 

Timpul unor mari lucruri neaşteptate...


Iar între timp situaţia privind veniturile bugetare în Moldova se complică. Cererea la hîrtiile de valoare ale statului scade, iar procentul dobînzii la ele creşte. Semnarea unui memorandum cu FMI ar fi dat posibilitatea să fie deblocată finanţarea proiectelor financiare cu partenerii de peste hotare. În caz contrar, ţara va fi nevoită să reducă investiţiile.


S-a pomenit în pericol şi executarea bugetului pentru anul 2015, cu alte cuvinte, sunt în pericol şi salariile, şi pensiile noastre, precum şi alte plăţi sociale, precum şi construcţiile şi reparaţiile, sfera transportului şi multe altele. Cum s-ar spune, respectiva situaţie ne atinge pe toţi împreună şi pe fiecare în parte.


Există multe probleme şi în ceea ce priveşte adoptarea bugetului pentru anul 2016. Şi asta pentru că, aşa cum am aflat din surse de încredere, FMI va examina posibilităţile de colaborare cu Moldova abia în 2016.


În acest context, mai trebuie de adăugat că, fără memorandumul cu FMI, Moldova nu poate primi creditul oferit de România. Am în vedere cele 150 milioane de euro pe care România este gata să ni le ofere pe un termen de 5 ani...

 

Curajoasele relatări cum că datoria directă de stat a Moldovei  faţă de FMI s-a micşorat cu 3,2% — de la 308,09 mln dolari pînă la 298,49 mln — nu sunt altceva decît vorbe goale.

 

…şi al făţărniciei


Dar liderii  ţării noastre, cum se spune, în această situaţie fac haz de necaz. Prim-ministrul Valeriu Streleţ, fără nici o şovăială, a declarat că, pentru a semna atît de mult junduitul acord cu FMI, Guvernul, chipurile, trebuie să îndeplinească doar cîteva condiţii. Şi una din ele, ca şi cum principala, este numirea într-un termen cît mai scurt a unui nou guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei.

 

Pe parcursul vizitei sale la Washington, Valeriu Streleţ a avut o întrevedere cu adjunctgul directorului general al FMI, Miţuhiro Furusava, cu directorul Departamentului european al FMI, Pol Matias Tomson, şi cu directorul executiv al FMI pentru Moldova, Menno Snell, discutînd cu aceştia perspectivele semnării unui nou memorandum-acord.


Premierul, căruia funcţia i-a revenit potrivit «tradiţionalei» cote a PLDM, încearcă să prezinte situaţia în culori trandafirii. Potrivit lui, Guvernul a îndeplinit majoritatea măsurilor recomandate de FMI, iar celelalre rămase neîndeplinite acum se află în proces de realizare. Aşa cum afirmă dumnealui, cel mai mult noi rămînem în urmă în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi în combaterea corupţiei.

 

«După discuţiile din cadrul întrevederilor cu reprezentanţii FMI, consider că există toate premisele pentru semnarea acordului în timpul apropiat, chiar în toamna acestui an», a declarat Valeriu Streleţ. Ei, ce să zici... Dacă şeful cabinetului de miniştri intenţionează toamna asta să taie capul corupţiei din ţara noastră..., nu mai avem răbdare să ajungem la asta!


Pe cînd colegul său român, Victor Ponta, consideră că semnarea acordului «Moldova-FMI» e posibilă nu mai devreme decît la anul viitor.


Spicherul Parlamentului nostru, dl Andrian Candu, planifică acest remarcabil eveniment pentru ianuarie 2016. În acest context, a dat semne de viaţă chiar şi domnul Preşedinte. Şeful statului s-a întîlnit cu reprezentanţii misiunii FMI în Moldova. La sfîrşitul respectivei întrevederi, dl Nicolae Timofti nu a făcut nici o declaraţie pentru presă. În locul domniei sale, ca de obicei, a vorbit secretarul de presă Vlad Ţurcanu. Acesta a declarat că, în cadrul întrevederii, nu a fost pus în discuţie subiectul cînd anume va fi semnat acordul cu privire la finanţarea Moldovei de către FMI. Dacă e aşa, ce rost a avut respectiva întrevedere?!


Potrivit lui Vlad Ţurcanu, Nicolae Timofti a menţionat că «lucrurile neclare din sectorul financiar-bancar vor fi explicate cetăţenilor, ca să nu mai fie lipsă de încredere din partea lor». Dar ce ar schimba în viaţa noastră aceste explicaţii?! Căci, să ne amintim — după cum spune o înţeleaptă zicătoare orientală, oricît de multe ori ai rosti cuvîntul «halva», în gură nu ţi se va  face dulce.

 

Eugeniu Marian

Pavel Marfin

 

Comentariu exclusiv


Oleg Reidmandeputat al Parlamentului, în tre­cut — consilier în probleme de economie al preşedintelui ţării

 

Examen la valabilitate


Există două aspecte ale neîncheierii acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Pentru actualul Guvern, desigur, acest lucru este  foarte serios şi grav. Şi asta pentru că el are o mare gaură în bugetul de stat, pe care nu va avea cu ce s-o acopere. Pe cînd membrii Guvernului contau anume pe faptul că FMI le va da bani nu numai pentru susţinerea valutei naţionale, adică va investi Banca Naţională, ci şi va sprijini bugetul, aşa cum în general făceau ei în ultimii ani. Acum însă aşa ceva nu se va întîmpla.


În plus, perturbările şi instabilitatea existente acum în Moldova, bineînţeles, nu-i dau FMI temei pentru încheierea respectivului acord. Nu există o persoană responsabilă la Banca Naţională, Guvernul abia de „se ţine pe picioare”, fiind clătinat de protestele în masă, etc.


Pe de altă parte, lipsa unui acord cu FMI  poate fi considerată şi drept un lucru bun. La o abordare profesională plus dorinţă, pricepere şi mobilizare a întregii verticale a puterii executive, va deveni posibilă consolidarea propriilor resurse şi facerea unei ordine, îmbunătăţirea disciplinei bugetare şi, în ansamblu, a întregii situaţii privind bugetul. Ar fi ceva de felul unui examen pentru puterea executivă.


Noi putem aduce exemple din timpul guvernării precedente. În 2002, FMI a plecat din Moldova, revenind abia în 2007,  cînd puterea executivă — şi în general puterea — a demonstrat succese importante, bunăoară, creşterea încasărilor bugetare etc. Da, atunci conjunctura era întrucîtva alta. Dar asta na înseamnă că, în condiţiile actualei conjuncturi,  Guvernul nu trebuie să se preocupe de aceste probleme.

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: