Cine va sparge banca?
РУС. MOLD.
» » Cine va sparge banca?

Cine va sparge banca?

12-02-2016, 15:13
Viziuni: 832
  
Versiunea de tipar   
Cine va sparge banca? Banca națională a Moldovei rămîne, deocamdată, fără președinte

 



Președintele BNM, Dorin Drăguțanu și prim-adjunctul său, Marin Moloșag și-au dat demisia pe 21 septembrie 2015 și actualmente exercită doar interimatul funcției.

 

Evident, această situație nu poate fi considerată acceptabilă, or Banca Națională nu este o casă de economii din provincie, dar are misiunea de a executa funcții financiare statale dintre cele mai importante. În afară de aceasta, atît timp cît BNM nu are o conducere adevărată, nici nu poate fi vorba despre colaborare cu partenerii externi, întîi de toate FMI, Banca Mondială și BERD.

 

Autoritățile așa și nu pot desemna un candidat demn pentru funcția de președinte al Băncii Naționale. După demisia lui Draguțanu, Parlamentul avea la dispoziție trei luni de zile pentru numirea unui nou guvernator la BNM. Însă, încercarea comisiei parlamentare speciale de a alege un candidat pe potrivă a eșuat: membrii acesteia au considerat că niciunul dintre candidați nu este suficient de bun. Spicherul și vicepreședintele Partidului Democrat, Andrian Candu, a anunțat că Parlamentul va reveni la această chestiune la începutul sesiunii de primăvară.

 

Așa deci, cine ar fi demn să ocupe această funcție înaltă de stat și în baza căror criterii urmează să fie aleasă persoana? Ca de obicei, se tot fac auzite îndemnuri răsunătoare despre un profesionalist apolitic. Însă, actuala situație din Moldova pune la îndoială capacitatea autorităților de a desemna un asemenea președinte al Băncii Naționale. Sunt mult prea interesate partidele politice ca să-și pună acolo «propria» persoană, sunt interesate ca, ulterior, aceasta să ia deciziile convenabile pentru ei și nu persoane necesare pieții și economiei.

 

Andrian Candu nu a numit pretendenții la funcția de guvernator al BNM, deși a remarcat că ei există. Între timp, unele surse includ in lista candidaților pe fostul președinte al Băncii Naționale, Leonid Talmaci, actualmente — președinte al Asociației Băncilor din Moldova, Sergiu Cebotari — președinte Moldova Agroindbank, Natalia Politov-Cangaș — președinte Victoriabank, Veaceslav Negruța — fostul ministru al Finanțelor, Veronica Bacalu, fostul vicepreședinte al BNM, iar actualmente — colaborator de rang înalt în cadrul FMI, Lilia Burunciuc — fostul vicepreședinte al BNM, iar actualmente — colaborator de rang înalt în cadrul Băncii Mondiale. Și chiar… fostul ministru al Educației, Maia Sandu. (ei bine, fata asta, în mod clar, nu are astîmpăr — ba se vrea președinte, ba se vede lider de partid, ba organizează «unirea», iar acum — Banca Națională… Păcat nu avem cosmodrom, poate ar fi acolo director).

 

Și totuși nu există convingerea că aceste persoane vor satisface comisia parlamentară. Pentru că politica de românizare, promovată de actualele autorități, ar putea face ca în fotoliul de guvernator al BNM să ajungă un specialist de peste Prut. În această idee nu există nimic imposibil.


De exemplu, grupul «Dreapta» propune, deschis, de a numi la conducerea BNM un Consiliul de experți din sectorul financiar-bancar din SUA și UE, inclusiv România. Din cîte înțelegeți, expresia cheie este «inclusiv România». Cu siguranță, România nu va renunța la cadoul sub forma sectorului financiar moldovenesc, aici nici clarvăzător nu trebuie.

 

Este profitabil oare pentru România includerea Moldovei în sfera sa financiar-monetară — subiectul este specific și răspunsuri «da» sunt mai multe decît «ba»: începînd de la seigniorage (care asigură un adaos substanțial la PIB) și încheind cu beneficiul clar pentru subiecții economici români, în special, și consolidarea unității monetare române, în general.

 

Este oare benefic acest lucru pentru țara noastră? Doar în cazul în care vrem să obținem ca altcineva să gîndească și să acționeze în locul nostru. Pentru ca altcineva să facă în locul nostru pe teritoriul nostru politica creditar-financiară, să stabilească, în special, cota de refinanțare, cursul valutar ș.a.m.d.


În acest context, este tocmai momentul potrivit să ne amintim că unitatea monetară este un atribut indispensabil a suveranității statului. Iată cheia spre șaradă — suveranitatea. Lichidează atributele respective — sistematic, unul după altul — și Moldova rămîne fără suveranitate. Good–bye, Moldova!

 

Dmitri Crîmov

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: