La nivelul statal
РУС. MOLD.
» » La nivelul statal

La nivelul statal

17-02-2016, 09:33
Viziuni: 777
  
Versiunea de tipar   
La nivelul statalOdată cu venirea PCRM la guvernare, în Moldova a fost făcută o analiză minuţioasă a stării în care se afla mediul înconjurător,urmînd să fie întreprinşi paşi reali şi concreţi pentru îmbunătăţirea ecologiei

 


Problemele ecologiei întotdeauna sunt actuale. De starea mediului înconjurător depinde sănătatea şi bunăstarea naţiunii. În timpurile guvernării PCRM, ecologiei i se acorda o atenţie deosebită. În perioada anilor 2005-2009, în scopul realizării programului guvernamental cu genericul «Modernizarea ţării — bunăstarea poporului», au fost elaborate şi adoptate numeroase acte legislative şi documente strategice. Însăşi activitatea orientată la protecţia mediului înconjurător a început chiar din primele zile ale guvernării comuniştilor.

 

Copaci nu sunt mulţi niciodată

 

Securitatea ecologică este una dintre cele mai importante pentru ţară, de ea depinde securitatea statului în ansamblu. Anume de aceea, imediat după venirea la putere a PCRM, în Moldova a fost făcută o analiză minuţioasă a stării în care se afla mediul înconjurător. În cadrul unei şedinţe din 25 februarie 2002, Consiliul Superior al Securităţii de pe lîngă preşedintele Republicii Moldova, apreciind starea mediului înconjurător, a propus să fie elaborat un program privind securitatea ecologică a statului. Acesta a fost adoptat de către guvern în 2013 (Hotărîrea nr.447 din 17.04.2003).


În programul de stat pentru anii 2003-2020 de reîmpădurire şi împădurire a terenurilor din fondul silvic se indică faptul că, potrivit estimărilor, suprafaţa totală a fondului silvic naţional alcătuia în acea perioadă 394,4 mii ha, inclusiv 325,4 mii ha de terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră. Teritoriul ţării era împădurit la nivelul de 9,6%, ceea ce poziţiona republica noastră în numărul ţărilor europene cu cel mai scăzut nivel de împădurire (indicele mediu în Europa e de 29%, în lume — 31%).


Conform programului de stat de regenerare şi extinedere a fondului silvic, prevăzut pentru anii 2003-2020, anual se efectuau lucrări planice de plantare a zonelor verzi. Fiecare întreprindere de stat din gospodăria silvică avea planul său de sădire a copacilor. Astfel, din 2003 pînă în 2009, suprafaţa de plantaţii forestiere a crescut cu 60 mii de hectare. Dacă la guvernare ar fi rămas comuniştii, pînă în 2020 vegetaţia forestieră a Moldovei ar fi crescut pînă la 15%.


Dar, în ultimii 6 ani, realizările obţinute de guvernarera PCRM au fost nimicite, chiar şi resursele naturale fiind împărţite în baza principiului apartenenţei de partid. Pădurile au nimerit sub «tutela» liberalilor. Multe acţiuni ale «tutorilor» pot fi calificate ca acţiuni criminale, ca pericol pentru interesele naţionale şi pentru securitatea ţării noastre.


În ultimii ani, avînd un grad scăzut de împădurire, oricît ar părea de incredibil, Moldova a devenit un exportator de material lemnos. Astăzi, practic, pretutindeni în ţară are loc tăierea pădurilor — chiar şi în rezervaţii. Tăierea în masă a copacilor în mod nemijlocit conduce la creşterea nivelului de viciere a aerului, influenţează cantitatea de precipitaţii, sporeşte pericolul apariţiei alunecărilor de teren şi a secetei. Printre altele, încă în 2009, în programul lor electoral, liberalii au promis să contribuie la extinderea fondului silvic pînă la 17-20% în raport cu întreg teritoriul ţării. Ceea ce s-a dovedit a fi nu altceva decît o minciună făţişă.


Funcţionarii responsabili de protecţia pădurilor sunt ei înşişi principalii participanţi la tăierile în masă ale pădurilor noastre. Este evident că în schemele criminale participă şi persoane oficiale din gospodăriile silvice şi din agenţia de profil, şi anume ele stabilesc cine, cînd şi cît să taie, iar cel mai îngrozitor e faptul că tot ele ţin sub control acest proces.

 

Cele mai frumoase fîntîni se află în Moldova

 

În Republica Moldova, problema resurselor de apă este una dintre cele mai stringente. Rezervele de apă potabilă sunt reduse. 70 la sută din volumul alimentării cu apă a ţării sunt, în temei, e din izvoare de la suprafaţă. Este vorba despre rîurile Nistru şi Prut. Şi doar 30 la sută ne vin din ape subterane. Şi dacă în 2001 cheltuielile fondului ecologic naţional în scopul protecţiei resurselor de apă erau de 0,9 mln lei, spre anul 2004 această sumă a crescut pînă la 10,3 mln lei.

 

Odată cu venirea comuniştilor la guvernare, pretutindeni în Moldova a început construirea, reconstruirea şi amenajarea fîntînilor. În această perioadă, au fost reparate şi utilate 93 mii de fîntîni. Turiştii şi pînă acum menţionează că fîntînile din Moldova sunt cele mai frumoase, deşi în ultimii ani calitatea apei din ele s-a înrăutăţit simţitor. Sistemul de alimentare cu apă şi canalizare a fost restabilit în 333 localităţi din ţară. Pentru ameliorarea stării de lucruri în respectiva sferă, în 2007 a fost adoptată o strategie de lungă durată privind alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor din Moldova (Hotărîrea guvernamentală nr. 662 din 13 iunie 2007).

 

Rîul Nistru este o resursă strategică. Protejarea acestui rîu trebuie să fie prioritară, şi în acest context comuniştii au elaborat multe programe. În particular, programul de acţiuni în ceea ce priveşte perfecţionarea colaborării transfrontaliere şi administrarea stabilă a bazinului rîului Nistru în perioada anilor 2007-2009 în cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Ucrainei cu privire la folosirea în comun şi protecţia apelor frontaliere.


Puterea liberală şi-a început guvernarea cu acţiuni dubioase, care au adus un prejudiciu serios securităţii ecologice a resurselor de apă. De exemplu, în februarie 2011, premierul de atunci al Moldovei, Vladimir Filat, şi premierul Ucrainei, Iulia Timoşenco, au semnat un protocol, iar mai apoi şi un acord interguvernamental, în care actuala putere a recunoscut dreptul de proprietate al Ucrainei asupra centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk, iar pentru asigurarea funcţionării acestei centrale au cedat Ucrainei şi 14,4 ha de pămînt din teritoriul nostru.


Ca rezultat, Republica Moldova a rămas fără acest pămînt. Teritoriul cedat e destinat construcţiei unui unui rezervor de acumulare a apei cu suprafaţa de circa 2 км2 şi cu volumul de 40 мln м3. Prin urmare, în cazul unor deteriorări tehnice, satele învecinate, de exemplu, Naslavcea şi altele, sunt în pericolul de inundare şi chiar dispariţie. Funcţionarea respectivului complex va conduce la schimbări catastrofale în sistemele ecologice ale rîului Nistru. În acest sens, e suficient să spunem că, în procesul de pompare şi evacuare a apei prin conducte, 90% din organismele de plancton vor pieri. Practic, în Nistru va fi returnată apă tehnică.


Un alt exemplu revoltător: pentru aşa-numita «modernizare» a conductei de apă Soroca-Bălţi, care, printre altele, a fost reconstruită în 2002, actuala puteree a luat un credit în sumă de 1 mln 200 mii euro, acesta fiind cheltuit pentru a determina raţionalitatea transmiterii apeductului Soroca-Bălţi în administrare privată(!). Şi acum creditele pe care le primeşte Moldova pentru a realiza programe ecologice, de cele mai multe ori, de asemenea sunt folosite pentru nişte proiecte dubioase.

 

Gunoiul liberalismului


Cu fiecare an, situaţia din ţară privind utilizarea deşeurilor se înrăutăţeşte. Deşi Ministerul Mediului cu regularitate raportează despre cheltuielile de milioane pentru elaborarea unor strategii naţionale şi regionale de soluţionare a problemei deşeurilor menajere, ea rămîne a fi nesoluţionată. Astăzi, cea mai mare problemă în ţară o constituie depozitarea nesancţionată a deşeurilor, inclusiv în municipiul Chişinău. În raionul satului Bubuieci, mun. Chişinău, depozitarea nesancţionată a gunoiului a început la 01.01.2011. După care specialiştii au înregistrat o statistică îngrijorătoare — în zona respectivă, au crescut cu 30 la sută îmbolnăvirile de cancer al căilor respiratorii, iar grupa amonică din fîntîni a depăşit limita admisibilă de concentraţie de 500 de ori.

 

Cu regret, Ministerul Mediului, altfel spus, organul menit să supravegheze aplicarea corectă a legilor privind protecţia mediului înconjurător, el însuşi încalcă aceste legi, eliberînd licenţe pentru arderea gunoiului, ceea ce este interzis de lege. Respectiva metodă de utilizare a gunoiului e considerată învechită, deoarece aduce prejudicii sănătăţii omului şi stării mediului înconjurător. Ţările occidentale s-au angajat ca, spre anul 2020, să reducă la maximum numărul uzinelor de incinerare a deşeurilor, pe cînd actuala guvernare a Moldovei, dimpotrivă, promovează activ ideea incinerării. Unul din exemple este lobbarea de către primarul municipiului Chişinău a construirii unei uzine de incinerare a deşeurilor, practic, în raza oraşului.


E foarte posibil că atît de insistenta dorinţă de a construi în Moldova o uzină de incinerare a genoiului urmăreşte alt scop — importul din ţările Europei a unor deşeuri cu o valoare calorică înaltă, deoarece Moldova nu are deşeuri în cantitatea necesară pentru a menţine capacităţile uzinei şi rentabilitatea ei. În plus, însăşi Europa în fel şi chip se străduieşte să scape de deşeurile sale toxice, exportîndu-le în ţări din lumea a treia.


Nu poate fi ignorat nici faptul că, potrivit cercetărilor efectuate de Organizaţia de colaborare şi dezvoltare economică, se înregistrează că, în urma procesului de ardere a gunoiului, se observă o creştere a influenţei negative asupra sănătăţii populaţiei care locuieşte în zona activităţii uzinelor de incinerare a deşeurilor.


În Moldova există 1900 de gunoişti, şi doar cîteva din ele sunt certificate. Chiar însuşi primarul capitalei, transformînd cariera Purcel într-o gunoişte nesancţionată, poate provoca prin asta o catastrofă ecologică pe teritoriul a două ţări —
Moldova şi Ucraina.

 

Natalia Lujina

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: