Moldova intelectuală
РУС. MOLD.
» » Moldova intelectuală

Moldova intelectuală

14-03-2016, 10:33
Viziuni: 982
  
Versiunea de tipar   
Moldova intelectuală Adoptarea, în 2004, a Codului Științei și Inovațiilor a dat un impuls puternic procesului de dezvoltare a științelor în Moldova. Savanții moldoveni s-au putut bucura de posibilitatea de a participa în cadrul proiectelor internaționale de amploare


 

Către anul 2001, atunci cînd PCRM a venit la guvernare, munca intelectuală își pierduse importanța. În acea perioadă, oamenii nu tindeau în sfera științelor, în schimb, în piețe apăruse sute de comercianți cu diverse grade științifice. Capitalul uman este principala avere a oricărei societăți, a oricărei țări. Dacă în timpul guvernării PCRM nu ar fi fost înțeleasă importanța investiției în capitalul uman, știința din Moldova, demult, ar fi fost istorie.

 

Savant — sună mîndru

 

La începutul noului mileniu, această profesie neobișnuită de «savant» își pierduse actualitatea. Oamenii, al căror intelect și cercetări puteau să ne ridice republica, plecau peste hotare. La prima vedere parcă plecau nicăieri, însă, în țările occidentale erau așteptați cu brațele deschise. Odată cu accederea la putere, comuniștii întreprind măsuri radicale în ceea ce privește majorarea salariilor oamenilor de știință. Evident, comparativ cu lefurile din alte state, remunerarea nu era suficientă. Cu toate acestea, savanții începeau să simtă susținere din partea statului.

 

În același timp, după aprobarea, în 2004, a Codului Științei și Inovațiilor, Academia de Științe a Moldovei a creat posibilități pentru participarea savanților din țara noastră în diverse proiecte de cercetare internaționale bilaterale și multilaterale, respectiv, cu remunerarea corespunzătoare suplimentară pentru munca depusă (AȘM a încheiat contracte de colaborare cu Rusia, Ucraina, Belarus, Germania, România, SUA și alte state).

 

De exemplu, participînd în cadrul unui proiect comun cu savanții din SUA, peste 2000 de oameni de știință din Moldova au fost implicați în diverse proiecte și primeau lunar cîte un salariu în mărime de 300 de dolari. Datorită susținerii din partea statului, s-a reușit majorarea plăților pentru doctorii în știință de la 18 lei în 2004 pînă la 300 de lei în 2009, pentru doctorii habilitați — de la 36 de lei pînă la 700 de lei respectiv. De asemenea, erau remarcate cu demnitate și meritele membrilor AȘM.

 

După adoptarea Codului Științei și Inovațiilor au fost întreprinse un șir de măsuri în ceea ce privește munca tinerilor savanți. Au fost majorate bursele doctoranzilor. AȘM, anual, anunța concursuri pentru tinerii savanți în diverse proiecte de cercetare.

 

Majorarea salariilor a contribuit la consolidarea cadrelor tinere în domeniu. Pentru această categorie de cercetători, au fost instituite premii nominale anuale. Una dintre condițiile de participare în proiectele internaționale era atragerea tinerilor savanți cu vîrsta de pînă la 30 de ani, iar proiectele internaționale de mobilitate prevedeau întoarcerea lor în Patrie și susținere materială pe parcursul a cîtorva ani. În arhivele AȘM s-a derulat un proces costisitor de digitalizare a documentelor de arhivă, informația a fost transferată pe purtători electronici fapt care a înlesnit considerabil munca savanților.

 

De asemenea, pentru a menține tinerii savanți în cadrul instituțiilor științifice naționale, începînd cu anul 2005, a demarat procesul de modernizare și dotare a centrelor și laboratoarelor științifice. Este îmbucurător faptul că aceste măsuri au dat rezultate pozitive. Dacă în 2004, cota tinerilor specialiști în cadrul institutelor științifice de cercetare era de sub 8%, în 2008, acest indice a depășit cota de 25%.

 

Universitățile: startul potențialului științific

 

Pînă în anul 2001, univer-sitățile din republică primeau din bugetul de stat doar aproape jumătate din sursele planificate, necesare pentru funcționarea lor normală. Pe parcursul a cîtorva ani de guvernare, comuniștii au asigurat rata de finanțare în proporție de 100%. Rolul universităților este pregătirea cadrelor, inclusiv, pentru institutele științifice de cercetare. Organizarea conferințelor cu participarea reprezentanților instituțiilor de învățămînt de peste hotare a devenit un lucru obișnuit. În mod special, în cadrul acestora erau examinate concepte de genul — autonomia universitară, era în derulare democratizarea universităților, care puteau să-și soluționeze problemele de ordin intern în mod individual și în cadrul legal.

 

În perioada sovietică, un copil «cu creier» se putea înscrie la orice universitate aleasă de el și învăța gratuit. Deși înmatricularea nu era deloc simplă, concursul era mare. Atunci cînd Moldova a devenit stat independent, au început să apară locuri de studii cu plată în universități. Pe cît trecea timpul, pe atît acestea deveneau mai scumpe. În perioada guvernării PCRM, numărul locurilor bugetare a crescut considerabil. Numai în perioada 2005 — 2008, numărul locurilor bugetare a crescut de la 7048 la 10785.

 

S-au majorat și bursele studenților (în 2005 — cu 20%, în 2006 — cu 25%, în 2007 — cu 35%, în 2008 — cu 15%). Totodată, începînd cu 1 februarie 2005, procentul de acordare a burselor a fost majorat de la 40% la 70%.

 

Din cîte se știe, începînd cu anul 2009, locurile bugetare au început să fie reduse. Din numărul celor care învață contra plată, de asemenea, pot crește specialiști buni. Însă noi pierdem potențialii noștri savanți, dacă nu la școală, atunci undeva între școală și universitate. Pedagogii pot depista «mințile luminate» și tinerii talentați doar prin intermediul comunicării directe, discuțiilor științifice, dar nu prin prisma contractului de studii achitat.

 

În perioada sovietică, în toată republica, numărul acestora era de cel mult zece. Ulterior, însă, aproape că în fiecare curte din oraș a apărut fie o universitate, fie academie. Evident, toate sunt comerciale. Clar lucru, în unele universități, calitatea studiilor era pusă la îndoială. În timpul guvernării PCRM a fost elaborat și implementat un sistem serios de acreditare și evaluare în instituțiile de învățămînt superior.

 

Însă, odată cu accederea la guvernare a forțelor liberal-democrate, se încearcă, din nou, transformarea universităților în «mine de aur». Totodată, principiul de gestionare democrată a fost distrus și a fost implementat un sistem administrativ de comandă. Mai mult decît atît, cadrele didactice și studenții au început să fie atrași în jocurile politice ale partidelor de dreapta. S-a redus considerabil numărul locurilor bugetare, bursele nu mai sunt majorate.

 

Natalia Lujina

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: