…Iar cei de departe

După cum vă dați seama, astăzi nimeni n-ar putea spune cu precizie numărul gastarbaiterilor moldoveni. Dar un lucru e clar: numărul acestora e mare și ei părăsesc Moldova nu de viață bună.

Conform unor date, acum doi ani, în afara țării munceau mai mult de 820 mii de cetățeni ai Moldovei. Cea mai mare parte a migranților — aproape jumătate de milion — erau ocupați la munci sezoniere. Totodată, mai mult de 330 mii de compatrioți de-ai noștri și-au găsit peste hotare un loc stabil de muncă și vin în patrie nu mai des de 2-3 ori pe an.

«Oaspeți-lucrători»

Mai mult de două treimi din migranții noștri muncesc în Rusia. Pe locul doi se află Italia, unde lucrează aproximativ 20% din moldovenii plecați peste hotare. După care urmează Spania, Israel și Canada.

Însuși cuvîntul «gastarbaiter» e de proveniență germană și literal se traduce ca «oaspete-lucrător». În țările patroane el e un fel de jargon și deseori este perceput de oameni ca ceva cu nuanță negativă.

Într-o țară străină e greu să-ți găsești de lucru, de aceea, fără a-și pregăti dinainte un careva teren, nimeni nu pleacă nicăieri. Gastarbaiterii moldoveni, de regulă, muncesc în brigăzi din care fac parte băștinași din același sat. Iar brigadier al lor este unul din cei care a venit înaintea tuturor și a găsit loc de muncă pentru consătenii săi. El nu muncește de rînd cu ceilalți. Misiunea lui este să comunice cu patronul și să soluționeze problemele financiare.

Cît privește cîștigul, jumătate din gastarbaiterii Moldovei cîștigă peste hotare de la 500 pînă la 1000 de dolari pe lună. Acest fapt a fost documentat de investigațiile «Migrația forței de muncă din Moldova», efectuată de Biroul Național de Statistică.

Munca în străinătate e o încercare grea și umilitoare. Indiferent de faptul ce muncă faci și în ce țară. Și asta nu doar pentru că ești lipsit de sprijinul «pereților de acasă» și de «stelele de deasupra baștinei», nu doar din cauza unor sentimente sau a metafizicii patriotismului.

Acolo unde lucrezi, tu nu te deosebești prin nimic de mașină, de un robot trecut peste frontieră ca să aducă folos, iar contractul tău de muncă nu e altceva decît o instrucțiune de exploatare: alimentarea necesară din rețea (în valută locală), volum de lucru stabilit. După ce terminați lucrul, nu uitați să scoateți totul de sub curent. Și nici un fel de obligații morale.

Ceea ce înseamnă că tu nu ești membru al societății. Tu ești doar un adaos la ea, un mecanism suplimentar, un element portativ. Care într-o zi fără pericol va fi eliminat. În orice caz — fără pericol pentru societate.

Cui și pentru ce?

Iar acum haideți să ne întrebăm: pentru cine gastarbaiterii sunt de bună seamă un avantaj? Gastarbaiterii prezintă un avantaj doar pentru un grup restrîns de proprietari ai unor întreprinderi mari și pentru un grup larg de funcționari — de la cei de jos pînă la cei de sus.

Proprietarii de business mic și mijlociu ar fi bucuroși să nu aibă de a face cu migranții de muncă, dar în cazul dat funcționează principiul mîncatului de usturoi: în cortul turistic, usturoi mănîncă sau toți, sau nimeni. Dacă tu nu ei la lucru gastarbaiteri, iar concurentul tău ia, rezultatul va fi că acest concurent, cum se spune, ți-o va lua înainte, deoarece cheltuielile lui vor fi mai mici decît ale tale, și atunci tu vei falimenta.

Iar pentru funcționar în ce aspect prezintă interes gastarbaiterul? Prin faptul că diferența dintre devizul de cheltuieli și cheltuielile reale devine mult mai «interesantă» și otcaturile sunt mult mai «grase».

Cu toate acestea, gastarbaiterii «sponsorizează» Moldova într-o măsură mai mare decît investitorii. Cu doi ani în urmă, suma transferurilor bănești de la gastarbaiteri a alcătuit peste un miliard de dolari. Anume acest fapt constituia principala sursă a stabilității — transferul de mijloace bănești de la cetățenii care lucrau în Rusia. 30 la sută din PIB-ul Moldovei se forma în baza muncii peste hotare a compatrioților noștri. În condițiile pierderii potențialului industrial și agricol al țării, gastarbaiterii au devenit o sursă importantă și obligatorie de completare a bugetului statului. A renunța la ea ar însemna să-i aplici bugetului moldovenesc o lovitură după care el nu-și va mai putea reveni. Și dacă acest capital bugetar brusc va dispare, cu ce va rămîne țara?

Iar acum transferurile bănești din statele vecine s-au redus cu aproape o treime, ceea ce poate fi calificat ca un indice scăzut pînă la nivel critic. Semnînd Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, republica a pierdut un asemenea partener cum este Federația Rusă. Iar rușii, fără a sta mult pe gînduri, s-au apucat de gastarbaiterii moldoveni și au început să-i trimită acasă cu hurta. Și asta în situația în care piețele ruse sunt închise pentru Moldova. Iar în relațiile economice cu UE nu se observă nici un fel de schimbări… Acum operațiile de export sunt înghețate. În afară de asta, Uniunea Europeană nu majorează volumul investițiilor sale în Moldova.

O altă problemă — cui să-i fie transferate mijloacele bănești? Gastarbaiterii noștri în Rusia în fel și chip încearcă să se stabilească în teritoriul ei și să-și aducă alături de dînșii și familiile lor. E un fapt ce-l confirmă și statistica. Crește numărul copiilor care părăsesc țara împreună cu părinții lor. Potrivit datelor oficiale, majoritatea dintre dînșii sunt elevi cu vîrsta de la 11 pînă la 16 ani.

În următorii zece ani, Moldova riscă să rămînă fără populație. Vor rămîne doar funcționarii paraziți, însă de acum ei nu vor mai avea pe spatele cui să se îmbogățească. De fapt, nici nu face să-i compătimim; cît au furat pînă acum, poate să le ajungă pentru trei vieți.

Ca rezultat…

Experții economiști consideră că gastarbaiterii au dat naștere în Moldova unei armate de oameni infantili, pe care îi asigură părinții, care le trimit bani de peste hotare. Acesta e un model de viață periculos, care va conduce la consecințe îndepărtate, însă extrem de negative, remarcă experții.

O altă componentă negativă a gastarbaiterilor este scurgerea de creieri.

În principala lor masă, oamenii s-au obișnuit să lucreze, și nu contează ce anume să lucreze — să îngrijească oameni bolnavi, să facă menaj în apartamentele străinilor, să îndeplinească munca de inginer sau de specialist în programare. Poporul moldovenesc e un popor muncitor. Moldovenilor mai în vîrstă le revin muncile din categoria salahorie: spălători de veselă, gunoieri, hamali. Da, acești oameni nu muncesc după specialitatea lor. Dar există și migranți care au avut norocul să-și găsească un loc de lucru anume în domeniul profesiei pe care o dețin. Aceștia — cu regret pentru noi, adică pentru țară — sunt persoane cu studii superioare, specialiști în tehnologii informaționale, ingineri, tehnologi…