Circa
un milion de compatrioți de-ai noștri muncesc peste hotare — practic, jumătate
din populația activă din punct de vedere economic
După cum vă
dați seama, astăzi nimeni n-ar putea spune cu precizie numărul gastarbaiterilor
moldoveni. Dar un
lucru e clar: numărul acestora e mare și ei părăsesc Moldova nu de viață bună.
Conform unor date, acum doi ani, în afara
țării munceau mai mult de 820 mii de cetățeni ai Moldovei. Cea mai mare parte a
migranților — aproape jumătate de milion — erau ocupați la munci sezoniere.
Totodată, mai mult de 330 mii de compatrioți de-ai noștri și-au găsit peste
hotare un loc stabil de muncă și vin în patrie nu mai des de 2-3 ori pe an.
«Oaspeți-lucrători»
Mai mult de două treimi din migranții noștri
muncesc în Rusia. Pe locul doi se află Italia, unde lucrează aproximativ 20%
din moldovenii plecați peste hotare. După care urmează Spania, Israel și
Canada.
Însuși cuvîntul «gastarbaiter» e de proveniență
germană și literal se traduce ca «oaspete-lucrător». În țările patroane el e un
fel de jargon și deseori este perceput de oameni ca ceva cu nuanță negativă.
Într-o țară străină e greu să-ți găsești de
lucru, de aceea, fără a-și pregăti dinainte un careva teren, nimeni nu pleacă
nicăieri. Gastarbaiterii moldoveni, de regulă, muncesc în brigăzi din care fac
parte băștinași din același sat. Iar brigadier al lor este unul din cei care a
venit înaintea tuturor și a găsit loc de muncă pentru consătenii săi. El nu
muncește de rînd cu ceilalți. Misiunea lui este să comunice cu patronul și să
soluționeze problemele financiare.
Cît privește
cîștigul, jumătate din gastarbaiterii Moldovei cîștigă peste hotare de la 500
pînă la 1000 de dolari pe lună. Acest fapt a fost documentat de investigațiile
«Migrația forței de muncă din Moldova», efectuată de Biroul Național de
Statistică.
Munca în străinătate e o încercare grea și
umilitoare. Indiferent de faptul ce muncă faci și în ce țară. Și asta nu doar
pentru că ești lipsit de sprijinul «pereților de acasă» și de «stelele de
deasupra baștinei», nu doar din cauza unor sentimente sau a metafizicii
patriotismului.
Acolo unde lucrezi, tu nu te deosebești prin
nimic de mașină, de un robot trecut peste frontieră ca să aducă folos, iar
contractul tău de muncă nu e altceva decît o instrucțiune de exploatare:
alimentarea necesară din rețea (în valută locală), volum de lucru stabilit.
După ce terminați lucrul, nu uitați să scoateți totul de sub curent. Și nici un
fel de obligații morale.
Ceea ce înseamnă că tu nu ești membru al societății.
Tu ești doar un adaos la ea, un mecanism suplimentar, un element portativ. Care
într-o zi fără pericol va fi eliminat. În orice caz — fără pericol pentru
societate.
Cui și pentru ce?
Iar acum haideți să ne întrebăm: pentru cine
gastarbaiterii sunt de bună seamă un avantaj? Gastarbaiterii prezintă un
avantaj doar pentru un grup restrîns de proprietari ai unor întreprinderi mari
și pentru un grup larg de funcționari — de la cei de jos pînă la cei de sus.
Proprietarii de business mic și mijlociu ar fi
bucuroși să nu aibă de a face cu migranții de muncă, dar în cazul dat
funcționează principiul mîncatului de usturoi: în cortul turistic, usturoi
mănîncă sau toți, sau nimeni. Dacă tu nu ei la lucru gastarbaiteri, iar
concurentul tău ia, rezultatul va fi că acest concurent, cum se spune, ți-o va
lua înainte, deoarece cheltuielile lui vor fi mai mici decît ale tale, și
atunci tu vei falimenta.
Iar pentru funcționar în ce aspect prezintă
interes gastarbaiterul? Prin faptul că diferența dintre devizul de cheltuieli
și cheltuielile reale devine mult mai «interesantă» și otcaturile sunt mult mai
«grase».
Cu toate acestea, gastarbaiterii
«sponsorizează» Moldova într-o măsură mai mare decît investitorii. Cu doi ani
în urmă, suma transferurilor bănești de la gastarbaiteri a alcătuit peste un
miliard de dolari. Anume acest fapt constituia principala sursă a stabilității
— transferul de mijloace bănești de la cetățenii care lucrau în Rusia. 30 la
sută din PIB-ul Moldovei se forma în baza muncii peste hotare a compatrioților
noștri. În condițiile pierderii potențialului industrial și agricol al țării,
gastarbaiterii au devenit o sursă importantă și obligatorie de completare a
bugetului statului. A renunța la ea ar însemna să-i aplici bugetului
moldovenesc o lovitură după care el nu-și va mai putea reveni. Și dacă acest
capital bugetar brusc va dispare, cu ce va rămîne țara?
Iar acum transferurile bănești din statele
vecine s-au redus cu aproape o treime, ceea ce poate fi calificat ca un indice
scăzut pînă la nivel critic. Semnînd Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană,
republica a pierdut un asemenea partener cum este Federația Rusă. Iar rușii,
fără a sta mult pe gînduri, s-au apucat de gastarbaiterii moldoveni și au
început să-i trimită acasă cu hurta. Și asta în situația în care piețele ruse
sunt închise pentru Moldova. Iar în relațiile economice cu UE nu se observă
nici un fel de schimbări… Acum operațiile de export sunt înghețate. În afară de
asta, Uniunea Europeană nu majorează volumul investițiilor sale în Moldova.
O altă problemă — cui să-i fie transferate
mijloacele bănești? Gastarbaiterii noștri în Rusia în fel și chip încearcă să
se stabilească în teritoriul ei și să-și aducă alături de dînșii și familiile
lor. E un fapt ce-l confirmă și statistica. Crește numărul copiilor care
părăsesc țara împreună cu părinții lor. Potrivit datelor oficiale, majoritatea
dintre dînșii sunt elevi cu vîrsta de la 11 pînă la 16 ani.
În următorii zece ani, Moldova riscă să rămînă
fără populație. Vor rămîne doar funcționarii paraziți, însă de acum ei nu vor
mai avea pe spatele cui să se îmbogățească. De fapt, nici nu face să-i
compătimim; cît au furat pînă acum, poate să le ajungă pentru trei vieți.
Ca rezultat…
Experții economiști consideră că gastarbaiterii
au dat naștere în Moldova unei armate de oameni infantili, pe care îi asigură
părinții, care le trimit bani de peste hotare. Acesta e un model de viață
periculos, care va conduce la consecințe îndepărtate, însă extrem de negative,
remarcă experții.
O altă componentă negativă a gastarbaiterilor
este scurgerea de creieri.
În principala lor
masă, oamenii s-au obișnuit să lucreze, și nu contează ce anume să lucreze — să
îngrijească oameni bolnavi, să facă menaj în apartamentele străinilor, să
îndeplinească munca de inginer sau de specialist în programare. Poporul
moldovenesc e un popor muncitor. Moldovenilor mai în vîrstă le revin muncile
din categoria salahorie: spălători de veselă, gunoieri, hamali. Da, acești
oameni nu muncesc după specialitatea lor. Dar există și migranți care au avut
norocul să-și găsească un loc de lucru anume în domeniul profesiei pe care o
dețin. Aceștia — cu regret pentru noi, adică pentru țară — sunt persoane cu
studii superioare, specialiști în tehnologii informaționale, ingineri,
tehnologi…
A fi acasă înseamnă a aduce prinosul tău țării,
chiar dacă acest prinos e neînsemnat. Dacă societatea nu este un cuvînt
sunător, dacă ea există de bună seamă și are o Idee comună, fiecare zi de muncă
este o jertfă adusă pe altarul acestei Idei.
Dmitri Crîmov
скачать dle 10.6фильмы бесплатно