Bufonul

Foarte adevărat — nici nu i se recomandă lui Mihail Fiodorovici de a medita de unul singur. Avînd în vedere sărăcia propriilor sale gînduri.

Operioadă îndelungată, el a stagnat în neantul politic. În schimb, securitatea românească nu era mofturoasă în raport cu el. Exercitînd funcția de șef al statului, Mihai Ghimpu se afla sub controlul ofițerului român de securitate, Dan Dungaciu, pe care l-a numit, chiar, în calitate de consilier prezidențial pentru integrare europeană.

Dungaciu «monitoriza» Chișinăul din partea securității române, încă din anul 2004, cînd ambasador era Filip Teodorescu. În 2010, el devine consilierul lui Ghimpu, iar ultimul, în regim de urgență, îi oferă cetățenia Moldovei. Una dintre grijile lui Dungaciu devine promovarea ideii necesității de aderare a Moldovei la NATO.

Fapt despre care, pînă acum, flecărește, cu o încăpăținare de cea mai înaltă calitate, liderul liberalilor moldoveni. Ei, ce să-i faci, dacă autorul majorității discursurilor sale este însuși Dan Dungaciu. Deși stă acum la București, iar Ghimpu are alt curator. Cu toate acestea, «aratul» în sfera unionismului și aura de «maistru a anticomunismului» nu aduce prea multe roade liderului liberalilor. Cu atît mai mult că, astăzi, pe aria unionistă devine cam strîmt — acolo șapte stau cu o lingură la cazanul bucureștean.

Însă, atît timp cît Chișinăul se află în mîinile familiei de la Colonița, acest lucru îl deranjează mai puțin pe cel mai important unchi al țării.

Fiți de acord, acest comportament, demn de Ciobănescul de Asia Centrală, este puțin spus respingător. Și denotă atitudinea batjocoritoare față de alegători, adică, față de popor. De altfel, actualii guvernanți ai țării noastre sunt, acum, absolut liberi de obligația de a servi societății.

Ce să-i faci, actualele partide din cadrul «majorității parlamentare» împărtășesc un model de guvernare și o cultură politică construită pe interese corporative, de clan, de partid și de rudenie. Iată unde se află rădăcinile corupției și hoției.

Interesul personal este primordial în aceste partide. Sunt un fel de SRL-uri politice create de dragul locurilor de pe lîngă «treuca» guvernamentală, hoției nepedepsite și împărțirea creditelor și granturilor.

În acest context, Mihai Ghimpu și PL-ul lui nu fac o excepție. În mare parte, mulți de la conducerea formațiunii liberale scuipă pe interesele clanului Ghimpu. De aceea și se vede nevoit Mihai Fiodorovici să cumpere devotamentul membrilor săi de partid prin funcții nemeritate, bani și privilegii. Și, în acest fel, creînd în interiorul partidului o situație absolut nesănătoasă. Puțini sunt cei care mai pun la îndoială faptul că în urma viitoarelor alegeri parlamentare, liberalii nu vor accede în Parlament. Iar Mihai Ghimpu nu va deveni președinte. Or, majoritatea populației țării nu a împărtășit și nu împărtășește tendințele liberalilor de unire necondiționată a Moldovei cu România și încercările de apropiere de Biserica ortodoxă românească.