Tovarășul profesor

Comunistul și pedagogul Grigori Cioban este adeptul ideii că fiecare om trebuie să se ocupe de ceea ce el poate face mai bine. De aceea, în cazul în care va fi ales în Adunarea Populară, se vede pe sine în comisia pentru educație. Domeniul învățămîntului este principala lui preocupare. Dar este clar și faptul că un deputat în organul legislativ trebuie să cunoască toate problemele regiunii și să știe cum pot fi soluționate acestea. Fiind un om bine instruit și un patriot al pămîntului său natal — Găgăuzia, Grigori Cioban cunoaște toate rănile lui, toate problemele lui. Și nu doar atît: el vede modalitățile prin care ele pot fi rezolvate.

Legi la diferite niveluri

Grigori Cioban menționează că pînă acum există lipsă de joncțiune între legile de nivel republican și actele legislative ale autonomiei. La unele etape, acestea intră în contradicție și trebuie examinate în mod diferit.

În programul candidatului din partea PCRM, un loc aparte îl ocupă controlul asupra cheltuielilor din mijloacele bugetare. Chiar și în cadrul autonomiei este foarte complicat să urmărești cîți bani bugetari au fost cheltuiți și pentru ce anume au fost cheltuiți. În particular, în mod necontrolat ei sunt cheltuiți la reparația drumurilor și a obiectelor de stat. În opinia lui Grigori Cioban, la adoptarea bugetului anual, trebuie alcătuit un plan de perspectivă cu luarea în calcul a documentației care ține de proiect și de devizul de cheltuieli pentru realizarea acestuia. Să fie alocate mijloace pentru obiecte concrete și la cheltuieli să nu fie aplicat un cifru de tipul «pentru dezvoltare și reparație». Doar așa se va putea controla în ce mod sunt cheltuite mijloacele de stat. Și de acest control poate și trebuie să se ocupe Adunarea Populară.

La straja intereselor poporului

Grigori Cioban a devenit comunist în anul 1978. Desființarea PCUS mulți membri ai partidului au trăit-o cu multă durere în suflet. Dar iată că a sosit anul 1993…

«Secretarul comitetului nostru raional, Ivan Dimitrievici Cîlcic, mai întîi «m-a pipăit» un timp, pentru a se convinge că nu mi-am schimbat vechile principii. Cînd mi-a comunicat că partidul va fi renăscut, m-am bucurat foarte mult. Pe atunci, noi de bună seamă ne adunam în mod ilegal, își amintește dumnealui. Le țin minte foarte bine pe toate. În ziua ceea era foarte frig. La noi a venit Vladimir Voronin și ne-am adunat în subsolul centrului de telecomunicație, unde am și hotărît să creăm organizații primare de partid. Anume de la ele a început totul. În acei ani, eu am fost delegat la primul congres de constituire a partidului și membru al CC. Acum sunt membru al comitetului raional Comrat».

Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a devenit un partid al renașterii sociale. Anume comuniștii au ridicat țara din ruine, le-au întors oamenilor demnitatea și încrederea în viitor. Dar după plecarea lor în opoziție, după ce PCRM a fost lipsit de postul său de televiziune, — adică de posibilitatea de a comunica direct cu masele largi ale oamenilor –, Partidul Comuniștilor a început să fie învinuit de toate păcatele inexistente. Oamenii care au venit la guvernare după lovitura de stat din aprilie 2009 se simțeau foarte incomod din cauza că «realizările» lor nu fac nici cît două parale în comparație cu schimbările pozitive globale, pe care le-a făcut PCRM în Moldova. Actuala guvernare dorea foarte mult ca cetățenii Moldovei să uite despre acea stabilitate care domina în țară în timpul guvernării comuniștilor. Dar comuniștii care reprezintă poporul în organele legislative demonstrează că, chiar și aflîndu-se în opoziție, pot apăra interesele majorității oamenilor. Aceasta o va putea demonstra și Grigori Cioban după alegerea sa în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Apreciere de expert a sferei educaționale

Grigori Cioban s-a născut și trăiește la Comrat. În anul 1975 a absolvit facultatea de chimie a Universității de Stat din Chișinău — unica pe atunci universitate din Moldova. Vechimea de muncă în calitate de pedagog a lui Grigori Cioban alcătuiește 41 de ani. În acest răstimp, în sistemul educațional al țării s-au produs multe schimbări. Ele pot fi apreciate în mod diferit, însă doar pedagogii pot da o apreciere reală a tuturor celor ce s-au întîmplat în respectiva sferă.

«În programele școlare deseori se fac modificări, pentru că civilizația nu stă pe loc, explică Grigori Cioban. Dar în timpurile sovietice, cînd era elaborată programa școlară, între obiecte era o legătură strînsă. Acum sunt multe, să le zicem așa, nejoncțiuni. Dacă la chimie noi studiem hidrații de carbon în clasa a 12-ea, la biologie respectiva temă se predă în clasa a 10-ea. Deci, situația e cam de așa natură că mai întîi îmbrăcăm flaneaua, iar după aceea maioul. Și exemple ale acestei lipse de joncțiune la predarea obiectelor există cu nemiluita. Să mai adăugăm că nu este clar ce fel de istorie studiem. Dar problema din sfera educației nu constă doar în asta…».

În opinia lui Grigori Cioban, programele claselor de liceu sunt peste măsură de complicate, ele cuprind teme care e mai rațional să fie studiate în instituții de învățămînt superior. Iar pentru a obține titlul de bacalaureat, absolvenții școlilor ruse și ai celor naționale trebuie să treacă mai multe examene. Și în toate acestea cu dumnealui sunt solidari mii de elevi care trăiesc nu doar în Găgăuzia.

«Dacă aș deveni deputat, aș înainta o inițiativă legislativă în Adunarea Populară, — iar această inițiativă poate fi transmisă pentru examinare în Parlament —, ca examenele de absolvire să fie revizuite. În opinia mea, absolvenții trebuie să treacă două examene obligatorii. Primul — limba de stat. Al doilea — dacă e vorba despre profilul de științe exacte — matematica, iar dacă e vorba despre profilul umanitar — limba străină. Celelalte două examene — la dorința absolventului, în funcție de instituția de învățămînt superior aleasă de el, deoarece în actualul sistem al BAC-ului examenele de absolvire sunt, de fapt, și examene de admitere. Conform actualelor reguli, dacă absolventul trei ani la rînd pică la examenele pentru titlul de bacalaureat, ușile instituției de învățămînt superior nu se mai deschid în fața lui. Dar tinerii se pot decide în ceea ce privește profesia și la vîrsta de 23-24 de ani. Toți trebuie să aibă șanse egale la obținerea studiilor superioare. Dar, urmărind «dezvoltarea» sistemului educațional, se creează impresia că statul nu are nevoie de oameni instruiți.

Grigori Cioban de asemenea a atras atenția asupra faptului că în clasele cu profil real și umanitar științele exacte se studiază după programe diferite, prin urmare notele mari ale umanitarilor nu reflectă cu adevărat cunoștințele lor. Dar în practică, ei, chiar dacă nu posedă cunoștințe profunde, avînd puncte mai multe, au și mai multe șanse de a intra la instituții de învățămînt superior. Cu alte cuvinte, aprecierea calității instruirii trebuie să fie supusă unor anumite modificări, iar acest lucru poate fi făcut doar în cazul în care vor fi adoptate inițiativele legislative corespunzătoare, la a căror elaborare Grigori Cioban este dispus să participe nemijlocit.

Roadele optimizării

«Dacă e să vorbim despre optimizarea generală a sistemului educațional, putem semnala că statul la această etapă face o mare greșeală, este convins Grigori Cioban. Optimizarea a atins parțial și Găgăuzia. De exemplu, cu patru ani în urmă, după clasa a 10-ea, la noi au venit de la Tomai 6 elevi, toți foarte inteligenți. Clasa cu profil real în care au învățat în satul lor a fost închisă, deoarece avea mai puțin de 15 elevi. Așa că băieții, pentru ca să-și continue studiile, au fost nevoiți să facă drum pînă la Comrat. Ceilalți însă pur și simplu nu și-au mai continuat învățătura.

Noi știm că în Moldova clasele închise, chipurile, «temporar», în ultimă instanță conduc la lichidarea liceelor și reorganizarea lor în gimnazii. Este clar că, în momentul de față, e complicat să întreții o școală mare cu un număr mic de elevi. Dar dacă se depun străduințe, întotdeauna poate fi găsită o soluție. În plus, optimizarea presupune că în clasele de liceu trebuie să fie nu mai puțin de 25 de elevi. Dar în calitatea mea de profesor, pot spune că, avînd o programă atît de complicată, pentru a preda o temă în mod calitativ, numărul optim de elevi în clasele de liceu trebuie să fie 15, maximum 20».

Renaștere culturală

În anii tinereții sale, Grigori Cioban dansa în ansamblul popular cu liricul nume «Diuz ava», ceea ce înseamnă «Timp senin».Cu patru ani în urmă, foștii dansatori au decis să renască ansamblul și au adăugat la numele lui cuvîntul «bătrînul», ca să sublinieze vîrsta lor de acum. Pauza în activitatea de dansator a lui Grigori Cioban alcătuiește 36 de ani. Din repertoriul de acum al ansamblului fac parte nu doar dansuri găgăuze, ci și dansuri ale altor popoare care locuiesc în Moldova.

«Noi ne deplasăm prin sate, îi amintim poporului despre tradițiile lui. Asta se referă mai ales la cei tineri, care, lăsîndu-se captivați de «valorile» europene, își uită propriile rădăcini. În loc de sărbătorile naționale, care educă sentimentul de patriotism, apar altele străine nouă.