Evenimente în acelaşi context

Vladimir Voronin: «Într-un moment atît de greu pentru ţară, nu se poate să te situezi pe o poziţie pasivă. Aceasta nu e metoda Partidului Comuniştilor».

Vinerea trecută, pe 25 martie, fracţiunea Partidului Comuniştilor a lansat în Parlament iniţiativa adoptării Declaraţiei privind principiul de intangibilitate a suveranităţii, independenţei şi neutralităţii Republicii Moldova.

Respectivul document a fost susţinut de socialişti şi de o parte a majorităţii parlamentare, însă nu s-a reuşit să fie adoptat din cauza lipsei de cvorum. Iniţiativa a fost susţinută activ în luările de cuvînt în faţa deputaţilor ale lui Vladimir Voronin, preşedinte al Partidului Comuniştilor, şi Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al Partidului Democrat. În seara aceleiaşi zile, Vladimir Voronin şi Dumitru Diacov au participat la emisiunea «Vineri cu Anatolie Golea» la postul de televiziune RTR-Moldova.

De rînd cu discuţia referitor la totalurile şedinţei plenare a Parlamentului, participanţii la emisiune au mai vorbit despre corupţia politică, despre recenta decizie a Curţii Constituţionale, abordînd şi tema apropiatelor alegeri prezidenţiale.

(Varianta video a emisiunii poate fi vizionată pe site-ul comunist.md)

Cu privire la Declaraţie

Moderatorul emisiunii a adresat o întrebare referitoare la necesitatea Declaraţiei cu privire la intangibilitatea suveranităţii, independenţei şi neutralităţii Republicii Moldova, deoarece, potrivit lui, ceea ce se spune în Declaraţia pregătită şi propusă de PCRM este prevăzut de Constituţia Republicii Moldova.

Vladimir Voronin: «După cum v-aţi convins cu toţii, ceea ce este indicat în Constituţie poate fi interpretat în fel şi chip. Dacă ar fi să examinăm anumite evenimente fiecare în parte, ar putea să pară că în ele nu-i nimic neobişnuit şi că nu există nimic comun între faptul că ea, Constituţia, a fost schimbată peste noapte, şi faptul că din fracţiunea lui Voronin au fost cumpăraţi 14 deputaţi, la fel cum şi între faptul că Parlamentul nu a votat reespectiva Declaraţie. Dar aceste evenimente trebuie examinate în unul şi acelaşi context.

Ce facem noi cu ţara timp de 25 de ani? La ce au adus politicienii poporul moldovenesc şi societatea noastră? Ca să nu mai zic nimic de livada înfloritoare — Republica Moldova, de acele avansuri, intenţii, de acele speranţe pe care noi ni le legam de independenţă, suveranitate şi aşa mai departe. În toţi aceşti 25 de ani, nici eu, nici domnul Dumitru (Diacov — red.) nu am fost observatori de la o parte ai acestor evenimente, ne-am adus şi noi, nemijlocit, contribuţia personală, prinosul nostru cu tot ce am putut şi cum am putut.

Iar cînd se află în pericol suveranitatea, independenţa şi în general existenţa statului moldovenesc, oare putem noi să rămînem la o parte şi pur şi simplu să urmărim aceste procese, fără a ne indigna şi fără a întreprinde ceva?!

Cine e vinovat că Declaraţia nu a fost votată de Parlament? La această întrebare trebuie să dea răspuns societatea. Dar într-o asemenea situaţie, cînd în ţară e o asemenea stare de lucruri, nu se poate să te situezi pe o poziţie pasivă. Asta nu e metoda PCRM. Noi vom mai discuta încă ce măsuri va întreprinde Partidul Comuniştilor în viitor şi, sunt sigur, vom găsi variante de soluţionare».

Dumitru Diacov: «Noi cu toţii tindem spre democraţie, ca Moldova să devină o ţară civilizată. Dar alături în fiecare zi cetăţeni străini, diferiţi activişti, organizaţii nonguvernamentale, reprezentanţi ai Parlamentului pun la îndoială existenţa statului. Cînd acest lucru îl face un cetăţean de rînd, cînd el îşi exprimă opinia sa politică, asta mai poate fi înţeles şi iertat. Dar cînd la asta îndeamnă de la tribună deputaţii în Parlament... Ce facem noi?!».

În continuare, Dumitru Diacov a încercat să-i îndreptăţească pe colegii din Parlament şi să explice de ce din cei mai mult de 60 de deputaţi, care au susţinut iniţiativa de adoptare a Declaraţiei la începutul şedinţei în plen, la momentul votării proiectului Declaraţiei au rămas doar 49 de deputaţi. Diacov s-a referit la careva întîlniri, chipurile, planificate din timp în raioane, la alte treburi importante. Pe cînd preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, a apreciat cu totul altfel acest mod de comportare al parlamentarilor.

Vladimir Voronin: «Cînd a venit timpul să se voteze — iar pînă la asta, încă în prima jumătate a zilei — un careva «doi metri de bulbuci» (Marian Lupu — red.) umbla printre rînduri, mai mult printre «cei 14» trădători, şotindu-le ceva la ureche. Cînd a venit momentul votării, s-a calculat în mare grabă numărul de deputaţi prezenţi. Şi, chiar înainte de a fi anunţată votarea, încă doi — Reşetnicov şi Mihalache, s-au ridicat şi au plecat. Au fost alungaţi din sală, ca să nu fie cvorum. Iar pînă la asta socialistul cu numele Igor Dodon, care spunea că fracţiunea lui va vota această «minunată propunere» de asemenea a plecat şi nu a revenit în sală pentru a vota. Eu nu voi crede că toate acestea sunt nişte lucruri întîmplătoare. Eu văd în aceste lucruri un spectacol, un act planificat în mod intenţionat. Şi nu doar în acest caz, ci şi în altele care se referă la apărarea Constituţiei noastre».

Despre turismul politic

Pe parcursul trecutelor şedinţe în plen, Parlamentul nu a susţinut şi un alt document elaborat de fracţiunea PCRM — proiectul Declaraţiei cu privire la condamnarea faptelor de corupere politică. La care Dumitru Diacov a declarat că lupta împotriva corupţiei trebuie s-o ducă structurile specializate, iar «însuşi Patrlamentul nu trebuie să se implice în situaţie, ci să adopte legile corespunzătoare». În legătură cu respectiva declaraţie, VladimirVoronin l-a învinuit pe preşedintele de onoare al Partidului Democrat de nesinceritate.

Vladimir Voronin: «Corupţia politică generează corupţia generală şi dă naştere la noi ramificaţii, precum ar fi corupţia ideologică. Purtători ai corupţiei ideologice sunt, întîi de toate, jurnaliştii, canalele televizate. Ei formează chipul oamenilor şi opinia despre dînşii, acei oameni care sunt ruşinea societăţii, care trebuie să stea după gratii şi să nu aibă nimic comun cu politica.

Înainte de a veni la emisiune, am privit noutăţile prezentate de trei posturi televizate. Toate au prezentat o informaţie mincinoasă despre ceea ce a fost în Parlament. Şi spuneau vorbe mari despre oameni care nu le meritau. Haideţi să vorbim despre cei care au furat miliardele! Cine i-a ridicat atît de sus? De şase ori liderii PLDM au devenit prim-miniştri. Oare asta s-a putut întîmpla fără ajutorul presei? Alt moment: aşa-numiţii sociologi, politologi, analişti care seara se întrunesc la toate posturile de televiziune, îi prostesc pe oameni, îi mint în modul cel mai obraznic. Asta nu e altceva decît corupţie ideologică. Pe această camarilă o hrăneşte anume corupţia politică. Ei induc în eroare poporul. Atîta timp cît guvernul va fi format în baza principiului de apartenenţă politică, lucrurile vor continua să meargă în aceeaşi manieră».

Despre alegerea preşedintelui

Moderatorul n-a ocolit şi atît de mult discutata în ultimul timp problemă a alegerii preşedintelui ţării de către întregul popor, întrebîndu-i pe interlocutori dacă sunt dispuşi să fie candidaţi din partea partidelor sale la această funcţie de stat.

Vladimir Voronin: «Noi niciodată nu ne-am eschivat de la alegeri, începînd cu anul 1993, cînd a fost format PCRM. Dar eu aş vrea să-i întreb pe judecătorii de la Curtea Constituţională: care decizie a Curţii Constituţionale o va îndeplini Parlamentul — cea de la 18 mai 2001 sau cea de la 4 martie 2016? Pentru că în decizia din 4 martie nu este indicat că, prin aceasta, este anulată decizia din 18 mai. Al doilea moment. Curtea Constituţională scrie că deciziile ei sunt definitive şi nu sunt atacabile. Pentru cine respectiva decizie este una definitivă? Unde este indicat în legislaţie că deciziile CC din Moldova sunt obligatorii pentru Parlamentul Moldovei?

Cine formează Curtea Constituţională? Parlamentul! În acest caz, de ce, în retrospectivă, ea trebuie să oblige Parlamentul la ceva? Eu fac aluzie la faptul că problema încă nu s-a epuizat. Şi în general nu se ştie: alegerile vor avea loc?..

De aceea consider prematură discuţia privind candidaturile la funcţia de preşedinte. Eu vreau să mă dumiresc pînă la capăt: noi vom alege preşedintele aşa cum indică însăşi Constituţia sau peste patru ani se vor găsi alţi «deştepţi» care vor spune că decizia din 4 martie nu a fost constituţională, ci una adoptată în urma unui dictat. Pentru că motivaţia pe care au inventat-o membrii Curţii Constituţionale este extrem de riscantă».

A pregătit Marina Țurcan