Diagnoza nu e îmbucurătoare
РУС. MOLD.
» » Diagnoza nu e îmbucurătoare

Diagnoza nu e îmbucurătoare

15-02-2016, 09:33
Viziuni: 843
  
Versiunea de tipar   
Diagnoza nu e îmbucurătoareLa capitolul acte de corupţie, în ratingul instituţiilor de stat, sfera medicinei ocupă a cincea treaptă

 


Nivelul de corupţie în Moldova creşte în toate domeniile. Oricare funcţionar, expert, specialist poate deveni un subiect de corupere. Şi deseori devine cu adevărat. Corupţia, ca rugina, roade toate păturile societăţii, se infiltrează în toate structurile de stat. Ea există în Guvern şi Parlament, în judecătorii şi procuratură, în grădiniţe de copii, în şcoli, în instituţii medicale.


Orice manifestare de corupţie are o influenţă distructivă. Dar în medicină, în domeniul sănătăţii publice, această acţiune devastatoare e deosebit de evidentă.

 

Pe locul al cincilea

 

O tristă statistică a prezentat la sfîrşitul anului trecut Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), care a depistat cel mai mare număr de acte de corupţie şi a calculat cea mai înaltă dinamică a cazurilor de corupţie în instituţiile subordonate Ministerului Sănătăţii. În acest context, au fost prezentate datele de pe parcursul a 11 luni ale anului 2015, an în care CNA a înregistrat 52 de acte de corupţie în comparaţie cu 19 acte de corupţie săvîrşite în anul precedent, 2014.


Deci, pe parcursul a 23 de luni, începînd cu 2014 şi pînă inclusiv în noiembrie 2015, au fost înregistrate 71 acte de corupţie. Acţiunile de corupţie depistate în cadrul Ministerului Sănătăţii, în comparaţie cu alte instituţii ale statului în care CNA a făcut investigaţii, au prezentat prin numărtul lor cea mai mare creştere procentuală (+ 477,8%). Investigaţiile CNA au cuprins nu toate oganele puterii centrale şi locale din Republica Moldova. Doar în cinci sfere, în perioada indicată au fost înregistrate 824 acte de corupţie.


În total pe Moldova, organele Procuraturii, MAI şi Centrul Naţional Anticorupţie au scos la iveală 871 de crime cu caracter criminal, în anul precedent numărul acestora fiind de 808. Asta e doar o statistică oficială, care prezintă acţiunile de corupţie descoperite. Nimeni însă nu ştie cîte au rămas nedescoperite.

 

Vinovaţi fără de nici o vină

 

Odată cu instalarea independenţei în Moldova, sistemul ocrotirii sănătăţii de la noi s-a pomenit într-o situaţie asemănătoare cu cea a bătrînei din cunoscuta poveste, care în cîteva clipe şi-a pierdut toată agoniseala. Resursele bugetare insuficiente au rezultat salarii mici ale lucrătorilor medicali. Mii de specialişti de înaltă calificare au plecat peste hotare. Concomitent, a apărut şi problema asigurării instituţiilor medicale cu utilaj, medicamente şi materiale necesare. Pentru toate se luau bani. Ce-ai să-i faci, sărăcia contribuie la apariţia corupţiei.


Primul pas pe calea dezrădăcinării fenomenului corupţiei a fost introducerea în anul 2004, în timpul guvernării PCRM, a sistemului de asigurare obligatorie în medicină, astfel că respectivul domeniu a trecut la o nouă modalitate de prestare şi organizare a serviciilor medicale. A fost întocmită o listă mare, conform căreia deţinătorilor de poliţe medicale le erau oferite servicii gratuite. Dar ei erau nevoiţi să le dea mită medicilor, pentru ca să poată face careva investigaţii ori să-l consulte pe un specialist de profil. Ulterior, a fost adoptată Legea cu privire la drepturile şi responsabilitatea pacientului, precum şi Legea cu privire la îndeplinirea de către medic a obligaţiunilor sale, fapt prin care s-a urmărit scopul de a preveni corupţia şi a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale.


Dar să nu se creadă că absolut toţi lucrătorii medicali le făceau pacienţilor aluzii la mită. Nu le făceau, în primul rînd, reprezentanţii generaţiilor de medici din timpul sovietic. Lozinca lor era: eu am datoria de medic şi am un salariu pentru a mi-o îndeplini. În perioada guvernării comuniştilor, cînd salariul medicilor a crescut de 9 ori, nivelul corupţiei în medicină a scăzut considerabil.


După aceea, cu instaurarea la putere a alianţei, lucrătorii din domeniul ocrotirii sănătăţii au fost trecuţi, să zicem aşa, la un regim salarial de foame, după care unii dintre ei uneori se uită spre buzunarele pacienţilor. Pacienţii bogaţi se tratează în clinici private, în care situaţia e cu totul altfel. Printre altele, în structura medicinei din ţările europene, medicina privată ocupă doar 10-15%. În aceste ţări nu s-a permis ca sistemul medicinei de stat să cedeze în faţa instituţiilor medicale private. Ar putea cineva din demnitari să răspundă la întrebarea de ce Moldova nu ar prelua de la ele această experienţă?


În ultimii ani, din cauza corupţiei totale în structurile de stat, totul s-a schimbat spre rău. În opinia experţilor, 50 la sută din «cotizaţiile» particulare plătite lucrătorilor medicali revin serviciilor pe care aceştia sunt datori să le presteze gratuit.


Chiar dacă jurămîntul lui Hipocrate nu a fost anulat de nimeni, medicilor din instituţiile medicale de stat de bună seamă nu le este uşor. Obligaţii multe, salarii mici, utilaj învechit, cheltuială suplimentară de timp şi de eforturi pentru ridicarea calificării etc. Noi cu toţii îi învinuim pe medici că ne iau mită, dar, în ultimă instanţă, mulţi dintre dînşii trăiesc nu mai bine decît alţi funcţionari de stat.


În Moldova, medicii au un salariu lunar care nu ajunge nici pînă la 200 de euro, salariul lor mediu e de 60 de ori mai mic decît al medicilor din Uniunea Europeană şi de 90 de ori mai mic decît al celor din SUA. Şi nu e întîmplător faptul că, în ultimii ani, din sistemul sănătăţii publice al Republicii Moldova au plecat 40 la sută din numărul lucrătorilor medicali. Investigaţiile efectuate sub conducerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii indică faptul că principalul motiv de părăsire de către medici a profesiei lor este salariul insufient pentru viaţă, condiţiile proaste de muncă, corupţia şi cumetrismul, lipsa unei infrastructuri adecvate şi relaţiile neprietenoase din instituţii.


Totodată, 59 la sută dintre medicii chestionaţi sunt de acord să revină în sistemul sănătăţii cu un salariu lunar nu mai mic de 10 mii de lei, cu condiţii îmbunătăţite de muncă şi utilaj medical modern, iar 77 la sută din respondenţi ar fi de acord să lucreze şi cu un salariu lunar de 7 mii de lei.

 

Şi tinerii specialişti sunt dezamăgiţi de profesia lor. Doar 41 la sută din cei chestionaţi la absolvirea instituţiei de învăţămînd superior sunt convinşi că vor lucra anume în domeniul medicinei şi doar 7 la sută din absolvenţi, în momentul cînd încep activitatea de muncă, manifestă o atitudine optimistă faţă de viitorul lor în medicină.

 

Peştele se strică de la cap

 

Nu ştiu de ce, atunci cînd se vorbeşte despre corupţie în medicină, în cele mai dese cazuri ne concentrăm asupra mitelor luate de la pacienţi de către medicii simpli. Dar asta e un fleac în comparaţie cu nivelul de corupţie în structurile ministeriale şi departamentale, unde se pun la cale afaceri legate de achiziţionarea utilajului medical, a medicamentelor, de împărţirea creditelor etc.


Să ne amintim: în aprilie anul trecut, colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie l-au reţinut pe fostul şef al Ministerului Sănătăţii, Andrei Usatîi, şi pe medicul-şef al Spitalului de Urgenţă, Gheorghe Ciobanu. Fostul ministru era învinuit de abuz în îndeplinirea obligaţiunilor de funcţie în procesul de achiziţionare a utilajului şi a medicamentelor. După aceea în lista bănuiţilor au fost incluşi Alexandr Coman, şeful Agenţiei Medicamentelor, şi Vitalie Moscalu, director al Spitalului Cardiologic. Clar lucru că aceste persoane sus-puse din domeniul medicinei au reuşit să iasă basma curată din această situaţie picantă, deoarece, la noi, sistemul justiţiei este şi mai corupt decît cel al medicinei.


Pentru a vă convinge de respectivul fapt, vă amintim despre declaraţia făcută de Procuratura Generală în care se afirma că reprezentanţii Ministe­rului Sănătăţii şi ai Agenţiei pentru Medicamente au adus bugetului de stat un prejudiciu de aproape 6 milioane de lei. Cu vreo doi ani în urmă, persoanele responsabile din aceste două instituţii au achiziţionat aparatură pentru efectuarea expertizei genetice la un preţ de trei ori mai mare decît costul ei real. Mai mult decît atît, aceasta urma să fie achiziţionată abia după proiectarea şi construirea clădirii pentru un laborator genetic.


Mai putem găsi şi multe alte exemple de acest gen. Internet-ul ni le prezintă cu nemiluita. Corupţia din sistemul sănătăţii trebuie dezrădăcinată începînd de sus. Doar astfel şi lucrărotii medicali de rînd vor renunţa la mite şi scopuri egoiste. Dar pînă cînd «lupta» împotriva corupţiei o vor duce înşişi corupţii, nu vom putea scoate Moldova din criza în care se află. Peştele se strică de la cap, iar în Moldova el a şi dovedit să se împută de-antregul.

 

Natalia Ustiugova

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: