«Interesele private» și sănătatea națiunii

Spre sfîrșit de an, situația în domeniul sănătății s-a înrăutățit doar și a devenit critică 

În țara noastră viața este scumpă, dar și moartea, la fel. Dar dacă e să trăiești și să ai nevoie de tratament, atunci mai bine să mori din start, cel puțin — costurile vor fi, totuși, mai mici. De acest lucru se conving, în fiecare zi, cetățenii de rînd care ajung să cunoască «minunățiile» sistemului național de sănătate. Anul este pe sfîrșite iar situația nu face decît să degradeze. Finanțarea instituțiilor medicale este asigurată deosebit de rău, sau nu este asigurată deloc.

Funcționarii se fac vinovați de moartea oamenilor

Anul curent a început cu o lipsă acută de medicamente în spitale. De altfel, situație atestată nu doar în instituțiile de sănătate raionale, dar și cele republicane. Chiar și Spitalul Clinic Republican nu era pe măsură să-și asigure pacienții cu preparate antipiretice.

Pe fundalul majorării metodice a prețurilor la preparatele medicamentoase și răspîndirea infecțiilor virale, s-a majorat catastrofal numărul persoanelor care au suferit de complicații apărute în urma gripei și infecțiilor respiratorii acute. Pe 10 februarie, în clinica municipală nr. 1 din Chișinău, a decedat o femeie în vîrstă de 45 de ani, diagnosticată cu virusul gripei pandemice AH1N1.

Spre sfîrșitul lunii martie, din cauza complicațiilor survenite din cauza îmbolnăvirii cu virusul gripal AH1N1 și virusul gripal de tip B, au murit 15 oameni. Totodată, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2014, numărul cazurilor de boli respiratorii acute înregistrate în Moldova a crescut de 2,1 ori, iar a cazurilor de infecții respiratorii virale acute — de 1,6 ori. Se pare că sistemul nostru imunitar este mult prea slăbit, nu mîncăm nici măcar vitaminele ce ne sunt dăruite de mama natură. Și asta pentru că în țara unde fructele se strică pe jos, în piețele din capitală, acestea devin inaccesibile pentru majoritatea cetățenilor noștri.

La începutul lunii martie, ministrul Sănătății, Mircea Buga, a declarat că această criză a medicamentelor ar fi survenit din cauza managementului defectuos a instituțiilor medicale, care nu au putut evalua riscurile. De asemenea, potrivit lui, de criză se fac vinovați și furnizorii fără scrupule precum și sistemul imperfect de formare a prețurilor la medicamente.

Între timp, membrii comisiei parlamentare de profil au declarat că problemele respective puteau să fie evitate dacă Ministerul Sănătății ar fi controlat mai atent situația pe piața medicamentelor și ar fi combătut «anumite interese» ale Agenției Medicamentelor și CNAM, care ar fi trebuit să monitorizeze situația depozitelor companiilor care au cîștigat tenderele pentru furnizarea preparatelor medicamentoase în spitale. Sub pretextul crizei medicamentelor, companiile farmaceutice au încetat să mai livreze preparate în spitale, însă, din barei motive, aceste medicamente puteau fi cumpărate din farmacii care cumpără preparatele de la aceiași furnizori doar că la un preț mult mai mare.

Spre sfîrșitul anului, însă, situația în sistemul sănătății s-a înrăutățit și a devenit critică. Din cauza lipsei de finanțare și a datoriilor de sute de milioane de lei, instituțiile spitalicești nu mai internează și nu mai tratează pacienți. Despre aceasta a comunicat, în cadrul ședinței Parlamentului, președintele Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie — deputatul PCRM, Oxana Domenti. Din 40 de spitale republicane, doar 11 mai aveau această posibilitate. Legislatorul a explicat că problemele sunt legate cu faptul că sistemul de sănătate este finanțat necorespunzător de Ministerul Finanțelor, care, prin inacțiunile sale, încalcă o mulțime de legi. Președintele comisie a insistat ca reprezentanții acestor ministere să vină cu rapoarte în plen. Însă, din cîte putem înțelege, în locul ministrului Sănătății, «la raport» s-a prezentat colaboratorul direcției municipale pentru sănătate.

În luna decembrie, a fost anunțată suma totală a datoriilor față de Ministerul Sănătăți — circa un miliard de lei. Această datorie, care se acumula în permanență, a periclitat nu doar activitatea spitalelor, ci și a centrelor de diagnostic — private și de stat, care au sistat investigarea cetățenilor în baza polițelor de asigurare medicală.

Lupta pentru medicamentele accesibile

De la începutul anului, preparatele medicamentoase nu doar că dispăreau din spitale, dar și se scumpeau treptat. Doar că din motive necunoscute, acest fenomen dădea bătăi de cap doar populației, care habar nu are cum sunt desfășurate tenderele pentru furnizarea medicamentelor. Dar ni s-a prezentat o explicație simplă: de vină sunt euro și dolarul, care cresc permanent în raport cu leul moldovenesc.

În Moldova, prețul unor medicamente este de 7-8 ori mai mare decît cel real. Apropo, PCRM demult a atras atenția la ceea ce se întîmplă pe piața farmaceutică și a prezis această situație. Însă, toate avertizările au fost catalogate drept tam-tam electoral. Companiile farmaceutice mari, care aparțin oligarhilor moldoveni, au preferat să cumpere medicamente scumpe. Așa este mai comod, mai exact — mai profitabil. Pentru că în baza unui produs ieftin și cîștigul este mic.

Deși, parțial, comuniștii au contribuit la soluționarea situației. La inițiativa PCRM, au intrat în vigoare amendamentele la Legea cu privire la activitatea farmaceutică în Moldova. Revizuirea prețurilor la medicamente urma să aibă loc lunar, la drept vorbind, așa și se întîmplă. Însă, din nou, din cauza devalorizării leului moldovenesc prețurile cresc, în cel mai bun caz, rămîn neschimbate.