Gaura din buzunarul Moldovei

Nu este cazul să așteptăm că autoritățile vor majora salariile bugetarilor și pensiile bătrînilor. Bani în buget nu sunt — s-a furat prea mult.

 

Cît de mult nu am vrea ca la sfîrșit de an să vorbim doar despre lucruri frumoase — nu avem cum. Prea mut și de prea multe ori a fost maltratat acest popor și așa chinuit. Iar programe sociale, care ar fi putut să ușureze cîtuși de puțin situația, practic nu au mai rămas. Pensiile și salariile bugetarilor au fost înghețate la același nivel. Și asta pe fundalul majorării exorbitante a prețurilor la mărfuri și a tarifelor la serviciile comunale. Oamenii de rînd cunosc foarte bine situația pentru că resimt toate aceste probleme, aceste «miracole» ale politicii liberale în viața lor de zi cu zi.

Majorarea prețurilor

Casta moldovenească, cel mai probabil, abia de va sesiza scumpirea produselor alimentare cu cîteva procente. În schimb pensionarii numără fiecare bănuț, ei au trebui să strîngă cureaua încă de pe la începutul anului. În doar cîteva luni ale anului curent, s-a scumpit laptele. S-au scumpit și alte produse de primă necesitate. Prețul de piață a unui kg de orez a crescut cu circa 1 leu, făina s-a scumpit cu 2 lei, tot cu 2 lei a crescut și prețul uleiului de floarea soarelui. Prețul pastelor făinoase a fost majorat cu 5 %. Cumpărătorii se tot întrebau: de ce? Pentru că și făina, dar și uleiul sunt produse din materia primă din anul precedent. Potrivit estimărilor Băncii Naționale a Moldovei, creșterea prețurilor la produsele alimentare a constituit circa 7%. În realitate, însă, acest indice a fost mult mai mare.

Paradoxul indexării

În minunata noastră țară, paradoxurile nu sunt o raritate. Iată că și în luna aprilie, după indexarea pensiilor, de facto, circa 20 de mii de pensionari din Moldova au început să ridice mai puțini bani. Potrivit prevederilor legale, unor beneficiari de pensii, mărimea cărora nu depășește 1500 de lei, li se oferă susținere financiară lunară în funcție de categoria beneficiarilor. Spre exemplu, beneficiarii pensiilor completă pentru limită de vîrstă li se cuvine un adaos de 180 de lei. După așa numita majorare, pensia mai multor bătrîni a depășit cu 20 — 50 de lei valoarea de 1500 de lei. Și dacă pe parcursul unui an, ei primeau sub formă de adaos 2160 de lei, așa zisa majorare le-a tăiat acest venit suplimentar la pensie în jumătate și chiar mai mult. Dacă, însă, indexarea era de 15-20%, așa cum se proceda în timpul guvernării PCRM, toată lumea ar fi fost fericită. Timp de opt ani, perioada în care țara a fost guvernată de PCRM, pensiile pentru limită de vîrstă au fost majorate de 9 ori! Ulterior, s-a intrat, din nou, în declin. În 2010, pensiile au fost majorate cu 4%, iar în 2011 — cu 7,4%, în 2012 — cu 4,6%, în 2013 — cu 6,75%. Plus la toate, au fost anulate un șir de alocații suplimentare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în prima jumătate a anului 2015, mărimea minimului de existență în medie pentru o persoană pe lună a constituit 1724 de lei. Coșul minim de consum al pensionarilor — 1444 de lei.

Totodată, economiștii Băncii Mondiale vin să ne «calmeze»: rata sărăciei va continua săcrească pentru că în Moldova continuă criza din sistemul bancar și creșterea tumultoasă a prețurilor. Un rol aparte îl joacă creșterea inflației, majorarea tarifelor la energie și reducerea transferurilor bănești de peste hotare. În acest context nici nu este cazul să așteptăm că actuala guvernare va decide să majoreze salariile bugetarilor și pensiile bătrînilor. Bani în buget nu sunt — s-a furat prea mult.

… iar pîinea — un adevărat spectacol

Vara și toamna vor rămîne în istorie prin seceta neobișnuită și recolta slabă. Asemenea situații se întîmplau și anterior, însă, erau și vremuri cînd statul susținea producătorii agricoli. Acum, însă, susținerea este exprimată doar în cuvinte. În bugetul pentru anul 2015, au fost alocate circa 600 de milioane de lei pentru dezvoltarea sectorului agricol. Și asta conform planului, dar în realitate lucrurile stau în felul următor: circa 180 de milioane de lei — datorii față de sectorul agrar și care s-au acumulat încă de anul trecut. Însă, în contextul jocurilor politice, lipsa unui guvern capabil, agricultorii au rămas fără subvenții și primesc numai promisiuni.

Primul lucru generat de lipsa recoltei este creșterea prețurilor și pentru a ne convinge de acest lucru nu trebuie decît să tragem o privire fugitivă asupra tarabelor cu produse agricole. Nici recolta de grîu din acest an nu este mare, însă, cineva încearcă să ne convingă că avem destul grîu. Cu toate acestea, producătorii produselor de panificație declară că activează în pierdere din cauza devalorizării leului moldovenesc, majorarea tarifelor la resursele energetice. Plus la toate, prețul grîului a crescut de la 2 lei — cît era anul trecut, pînă la 3 lei — cît constituie în acest an. Așa că în opinia antreprenorilor de profil, se impune majorarea prețurilor la produsele de panificație. Asta mai lipsește, ca pe sfîrșit de ani să ni se comunice despre majorarea prețului la pîinea cea de toate zilele…

Natalia Lujina

Comentariu exclusiv 

Un buget eşuat

Oleg Reidman, deputat din partea PCRM:

«Ţara încheie anul cu un buget eşuat. Neexecutarea bugetului atît la capitolul venituri, cît şi la capitolul cheltuieli are un caracter astronomic, de aceea nici nu vreau să indic careva cifre. Pe parcursul întregului an, Guvernul (şi cel precedent, şi cel actual) a mizat în exclusivitate pe ajutor din exterior, acesta, printre altele, în cazul în care ar fi fost primit, urmînd să fie direcţionat nu la realizarea unor programe de dezvoltare, ci la cheltuieli curente.

Se cunoaşte că deficitul de finanţare a sectoarelor sociale alcătuieşte astăzi aproape un miliard de lei, din care 600 de milioane se referă la ocrotirea sănătăţii cetăţenilor. Guvernul a admis un deficit considerabil de finanţare şi a sferei educaţionale. De acum la ziua de astăzi parvin informaţii cu privire la reţinerea în domeniu a achitării salarilor cu o lună, o lună şi jumătate. Acum, drept surse pentru stingerea datoriilor la salarii servesc alte fonduri – de exemplu, Fondul Rutier, din care în mod activ se sustrag mijloace. Iată cu ce stare de lucruri ajungem anului. În sistemul bugetar e o totală dezordine şi dezorganizare a finanţelor publice».