Moldova are nevoie de măsuri legislative de neadmitere a muşamalizării Holocaustului

În ziua de marţi a acestei săptămîni, pe 16 februarie, preşedintele fracţiunii parlamentare a PCRM, Ina Şupac, a avut o întrevedere cu  doi activişti cunoscuţi în lumea ştiinţifică, şi anume Paul Chapiro şi Radu Ioanid, reprezentanţi ai conducerii Muzeului Memorial al Holocaustului (SUA, Washington). La întrevedere a participat şi Denis Iachimovschi, prim-secretar al Uniunii Comuniste a Tineretului din Moldova.

Întîi de toate, cei doi conducători ai respectivului muzeu au rugat să-i fie transmisă lui Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM, recunoştinţa lor pentru ajutorul acordat de domnia sa în calitate de Preşedinte al Republicii Moldova la transmiterea muzeului de la Washington a unor documente de arhivă privind Holocaustul în teritoriul nostru.

Ina Şupac i-a informat pe interlocutorii săi că, începînd din anul 2009, în Republica Moldova forţele revanşarde efectuează o activitate sistemică orientată spre falsificarea istoriei. Unul din ultimele exemple revoltătoare este decizia Curţii Constituţionale din noiembrie 2015, care a dat cale liberă demonstrării şi răspîndirii simbolurilor fasciste, persoanele care fac acest lucru nefiind în pericolul de a fi sancţionate într-un mod sau altul pentru acţiunile lor. De asemenea, Ina Şupac a transmis reprezentanţilor Muzeului Holocaustului proiectul de lege al fracţiunii PCRM privind inadmisibilitatea acţiunilor de reabilitare a nazismului, de eroizare a criminalilor nazişti şi a acoliţilor lor, proiect de lege care încă în anul 2012 a avut un aviz negativ din partea comisiei parlamentare juridice cu formularea că „respectiva iniţiativă este în contradicţie cu Declaraţia de Independenţă a RM”. În acea perioadă, preşedinte al comisiei parlamentare juridice era liberalul Victor Popa, care astăzi promovează ideile sale unioniste şi revizioniste de acum în calitate de judecător al Curţii Constituţionale.

 Ina Şupac le-a demonstrat interlocutorilor cîteva manuale de istorie a românilor, al căror conţinut este departe de adevărul istoric. În aceste manuale, printre eroi sunt enumerate persoane dubioase, de exemplu, Paul Goma, care neagă Holocaustul, iar mareşalul Antonescu e prezentat cu un om politric „moderat şi tolerant”.

În cadrul întrevederii a fost remarcat şi rolul mijloacelor de informare în masă, majoritatea dintre care ţine isonul revizionismului istoric şi în mod conştient promovează în mase o minciună şi o propagandă făţişă.

Părţile au ajuns la concluzia comună privind necesitatea promovării în Moldova a unui complex de măsuri, inclusiv de caracter legislativ, pentru a nu admite falsificarea tragicelor evenimente şi trecerea sub tăcere a Holocaustului care a avut loc în teritoriul nostru din anul 1941 pînă în anul 1944.

La încheierea întrevederii, Paul Chapiro şi Radu Ioanid i-au înmînat conducătoarei fracţiunii PCRM raportul final şi documentele comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului în România, la ale cărei lucrări ambii au participat în mod nemijlocit.