O faptă eroică nemuritoare

La 7 aprilie a.c., se împlinesc 115 ani de la naşterea eroului revoluţionar Pavel Tkacenko.

În ajunul acestei date memorabile, la 3 aprilie, Uniunea Comunistă a Tineretului din Moldova, împreună cu CR al PCRM din sectorul Botanica, au organizat un subotnic la monumentul acestui cunoscut activist al mişcării comuniste ilegale.

În timpul subotnicului, comsomoliştii au curăţit teritoriul din preajmă de gunoiul ce s-a adunat în lunile de iarnă, au strîns crengile uscate, au vopsit gărduţul care împrejmuieşte locul unde a fost împuşcat Pavel Tkacenko.

În anul 2012, în ajunul zilei de naştere a eroului revoluţionar, activiştii UCTM cu forţe proprii au restabilit plăcuţa memorabilă şi barelieful, au curăţat monumentul de vopsea şi au înnobilat teritoriul adiacent. Iar la 7 aprilie 2012 a avut loc inaugurarea solemnă a monumentului restabilit.

Pavel Tkacenko e un activist cunoscut al mişcării muncitoreşti ilegale din Basarabia în componenţa României. E unul din conducătorii organizaţiilor comuniste din Basarabia şi România.

Pavel Tkacenko şi-a început activitatea revoluţionară în anul 1915, la Bender, unde trăia împreună cu părinţii săi încă din copilărie. Din 1916 a început să studieze la Universitatea de la Petrograd, unde de asemenea a participat la mişcarea revoluţionartă. Încă în octombrie 1919, a intrat în rîndurile Gărzii Roşii. Din anul 1918 e membru al PC(b)R. În anul 1919 a fost ales membru al comitetului regional ilegal al PC(b)R din Basarabia, iar în anul 1920 – secretarul acestuia.

Din iniţiativa lui Tkacenko şi sub conducerea lui, la Chişinău au fost create tipografii ilegale. El a fost redactor al ziarelor „Бессарабский коммунист” şi „Bolşevicul basarabean”. A participat la crearea organizaţiei comsomoliste şi a sindicatelor revoluţionare din Basarabia, la organizarea mai multor manifestaţii politice muncitoreşti împotriva regimului român.

Împreună cu Samuil Bubnovschi, a fost acuzat în „Procesul celor 270”. În presa internaţională, s-a ridicat un val de proteste împotriva acestui proces. Autorităţile române, sub presiunea societăţii, au fost nevoite să elibereze majoritatea acuzaţilor, dar Bubnovschi şi Tkacenko au fost condamnaţi. Peste un timp, ei au reuşit să evadeze din închisoare. Tkacenko a fost condamnat în lipsă la moarte.

La începutul anului 1924, împreună cu Grigore Cotovschi, Samuil Bubnovschi şi alţi comunişti, în numele maselor populare, a semnat o scrisoare de solicitare adresată CC al PC (b)R cu rugămintea de a fi formată RASSM. La 15 august 1926, la Bucureşti, Pavel Tkacenko a fost arestat, supus unor chinuri crunte, după care adus la Chişinău şi aici împuşcat.

Memoria despre fapta eroică a unor luptătorii ca Pavel Tkacenko trebuie să fie transmisă din generaţie în generaţie.