Noua
reformă teritorial-administrativă, promovată grosolan de autorităţile moldoveneşti, va genera, inevitabil, urmări jalnice în toată ţara
Autorităţile liberal-democrate vorbesc demult despre faptul că în Moldova
trebuie să fie organizată o reformă administrativ-teritorială şi reforma administraţiei publice centrale.
Deocamdată, proiectul inovaţiilor este la etapa discuţiilor îndelungate,
populaţia şi-a pierdut vigilenţa şi nu se gîndeşte în mod special la problemele ce urmează să apară. Însă, cu cît mai mult se discută o reformă, cu atît mai neaşteptat este rezultatul
ei.
Cu toate
acestea, subiectul nici pe departe nu este dat uitării şi despre
disponibilitatea de a implementa, în viitorul apropiat, reforma teritorială a
declarat, săptămîna trecută, şeful cabinetului de miniştri — Pavel Filip, în
cadru întrevederii cu ambasadorul Marii Britanii la Chişinău,
Phil Batson. Judecînd după toate, reforma este tergiversată din cauza faptului
că, deocamdată, pentru implementarea acesteia nu au parvenit bani din partea
UE, care şi urmează să finanţeze reforma sus menţionată.
Despre
faptul că reforma respectivă poate influenţa negativ situaţia social-economică
a cetăţenilor moldoveni, a menţionat, în repetate rînduri, deputatul din partea
PCRM, Elena Bodnarenco. Statul, deocamdată, nu are o poziţie clară în acest
sens.
Printre propuneri — consolidarea primăriilor, crearea a 9-10 judeţe în
locul centrelor raionale existente. Există şi o variantă mult mai radicală —
crearea a trei regiuni — sud, centru, nord, plus autonomia găgăuză. În cazul în
care va fi aplicată varianta radicală, evident, autorităţile nu se vor
complica, în mod special, nici în raport cu raionul Taraclia şi statutul său
naţional-cultural. Care pot fi urmările nu este greu să ne dăm seama.
Se presupune
asocierea satelor în primării, cu un număr nu mai mic de 5 mii de oameni.
Această propunere este motivată prin faptul că, după descentralizarea puterii,
primăriile mici nu se vor putea întreţine. Însă, această propunere, în mod
automat, va continua procesul de optimizare a instituţiilor preşcolare şi medii
de învăţămînt, lichidarea centrelor medicale şi sociale «inutile».
Reamintim că
reforma administrativ-teritorială, implementată în Moldova în anul 1998, s-a
dovedit a fi extrem de ineficientă şi chiar păgubitoare, după aceasta, în 2001,
judeţele au fost desfiinţate şi s-a revenit la formula centrelor raionale. Însă,
în perioada anilor 1998 — 2001,
a fost distrusă toată infrastructura socială, iar
comuniştii, care au acces atunci la guvernare, au fost puşi în situaţia să
construiască totul de la zero.
Actuala reformă administrativ-teritorială, promovată
grosolan de autorităţile moldoveneşti — iar la noi toate schimbările radicale
se produc fără consultarea opiniei cetăţenilor — inevitabil, va genera
consecinţe jalnice pentru întreaga ţară. Situaţia poate deveni mult mai
dramatică decît acum 15 ani.
Natalia Lujina
скачать dle 10.6фильмы бесплатно