Pensia — post-mortem?

Dacă în sistemul de pensionare va fi aplicată reforma în variantă occidentală, pînă la vîrsta de pensie nu vor ajunge să trăiască zeci de mii de cetăţeni moldoveni 

În Moldova a început să fie reţinută plata indemnizaţiilor pentru mamele tinere, iar în unele raioane — şi plata pensiilor. Şi acesta e doar începutul. Politicienii din nou vorbesc despre o reformă în sistemul de pensionare, în care pe prim-plan este pusă orientarea ei antisocială. Pentru actuala guvernare, cea mai simplă variantă de a nu plăti pensii este majorarea vîrstei de pensionare. Şi acum să-mi spuneţi — de ce aceste probleme nu apăreau în timpul guvernării ţării de către comunişti? În timpul guvernătii comuniştilor, pensiile nu doar că se plăteau la timp, ci mai erau majorate în mod regulat şi indexate în medie cu 15%.

Despre reforma în sistemul de pensionare pentru întîia oară a început să se vorbească în anul 1998. De fapt, anume atunci, după adoptarea Legii cu privire la pensiile de asigurare socială de stat, ea şi-a luat startul. Din 1999, în Moldova treptat a început să fie majorată vîrsta de pensionare şi, respectiv, vechimea în muncă. Dacă pînă la asta bărbaţii se pensionau la împlinirea a 60 de ani, iar femeile — la 55, după 1 ianuarie 1999 vîrsta de pensionare a început să fie mărită cu 6 luni în fiecare an şi către anul 2008 trebuia să ajungă la 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei. Nici că se poate mai uman, ţinînd cont de faptul că, în anul 2000, longevitatea medie era de 71,5 ani.

Despre necesitatea majorării vîrstei de pensionare Moldovei îi şoptea foarte insistent Europa. Chipurile, la ce i-ar trebui unei ţări atît de sărace cum este Moldova să-i trimită la pensie pe oameni la o vîrstă atît de „tînără»? Totodată, funcţionarii europeni se prefăceau că uită în ce condiţii lucrează cetăţenii Moldovei. Noi ne tratăm prost, ne alimentăm prost, nu ne ducem să ne refacem sănătatea la staţiuni balneare, lucrăm mult şi primim doar o parte mizeră din ceea ce ni s-ar cuveni, în comparaţie cu ceea ce primesc pentru o asemenea muncă lucrătorii europeni.

Dar în anul 2002 Partidul Comuniştilor a suspendat această măsură antisocială de majorare a vîrstei de pensionare. Femeilor li s-a dat dreptul să se pensioneze la împlinirea a 57 de ani, iar bărbaţilor — la 62.

De la 2009 încoace, în anii guvernării ţării de către alianţa de coaliţie, partenerii occidentali de dezvoltare, argumentînd necesitatea majorării vîrstei de pensionare, de exemplu, pentru femei, au declarat că în Moldova femeile trăiesc mai mult decît bărbaţii. E suficient să ne amintim „depeşa» adresată cabinetului de miniştri al lui Gaburici de către ambasadorii ţărilor occidentale, care insistau asupra faptului că vîrsta de pensionare pentru femei trebuie să fie în mod obligatoriu majorată de acum pe parcursul următorului an. Iar ulterior acest cenz trebuie să fie mărit şi pentru femei, şi pentru bărbaţi pînă la 65 de ani.

Potrivit prognozelor oficiale, către anul 2050, o treime din populaţia Moldovei va avea vîrsta mai mare de 60 de ani. Şi anume aşa va fi, dacă nu va fi oprită plecarea tinerelor cadre din ţară. Dacă nu vor fi create noi locuri de muncă, dacă tinerilor specialişti nu le va fi asigurată o plată decentă pentru munca lor, îndeosebi în localităţile rurale, dacă populaţiei nu-i vor fi oferite garanţii sociale...

Natalia Ustiugova