«Viteazul» în piele de oaie
РУС. MOLD.
» » «Viteazul» în piele de oaie

«Viteazul» în piele de oaie

24-02-2017, 13:30
Viziuni: 633
  
Versiunea de tipar   
«Viteazul»  în piele de oaieRetușul portretului Oazu Nantoi

Oazu Nantoi — ba consilier municipal, ba din partea partidului Leancă, ba «independent», ba analist politic — se antrenează în verbiaj și calomnii. Mai corect ar fi de spus «își face necesitățile». În acesta și constă esența stilului inconfundabil a lui Nantoi.


Obiectul expresiilor otrăvite ale lui Nantoi sunt clasa politică moldovenească și poporul moldovenesc. Respectiv, anume prin asta și se manifestă Nantoi în toți anii de independență moldovenească. Cu ce nu s-ar ocupa, el profesional urăște clasa politică moldovenească și poporul moldovenesc. În nutrirea acestei uri, el a atins culmi de nedescris. Însă, de această dată s-a depășit pe el însuși.

 

Un ratat cu plata pe oră


Iată ce a declarat el într-un interviu pentru «Ziarul de Gardă»: noi încă am rămas «homo sovietici» cu mentalitate de robi… Această pălăvrăgeală despre «cine suntem?» durează deja de o pătrime de veac. De o pătrime de veac, tîrfele politice speculează cu denumiri, se întîlnesc la treuca puterii și ne fură.


Ura patologică a lui Nantoi față de poporul moldovenesc, condamnat, în opinia lui, să fie robi și «tîrfe politice», în care categorie îi bagă pe toți care s-au aflat măcar o dată la «treuca puterii» fără excepție, de facto, este un prilej pentru o analiză psihologică profundă. Iată ce concluzie s-ar cere aici: Nantoi nu iubește poporul moldovenesc, pentru că poporul moldovenesc nu-l iubește pe Nantoi; Nantoi urăște clasa politică moldovenească pentru că mulți ani la rînd, în pofida încercărilor disperate, așa și nu a reușit să devină parte componentă a acesteia.


Nantoi, permanent, a candidat pe undeva. Nantoi a candidat pentru funcția de deputat în Parlament, la funcția de președinte, la funcția de primar al Chișinăului. Îndemnînd electoratul să voteze pentru el, Nantoi și-a ales sloganul: «Votează cu capul!», afișînd pe placate propriul craniu sub formă de ou.


Poporul a rămas surd și mut la îndemnurile lui Nantoi. În toți acești 25 de ani. De două ori el a reușit să devină cineva — consilier municipal din partea Partidului Democrat, pe care, ulterior, l-a criticat multă vreme, iar după asta — pe listele partidului lui Iurie Leancă, relativ popular la acea vreme. Dar și ultimului i-a răspuns cu nemulțumire neagră, susținînd la alegeri aproape că pe unicul om grație căruia, el, odată în viață, a primit o funcție electorală, Maia Sandu. La drept vorbind, astea sunt toate. Un scurt episod cînd Nantoi s-a făcut deputat în Parlament pe listele Partidului Democrat putem nici să nu-l luăm în considerație: el s-a menținut circa un an.


În principiu, Nantoi este principalul ratat în politica moldovenească. Așa și a rămas în rîndul celor care veșnic sunt în căutare de ceva, a acumulat bile și lexicon scandalos de mahalagioaică.


Și numai din care parte nu a încercat să tot ajungă la «treuca puterii». A fost unul dintre participanții activi și chiar liderii Frontului Popular Național cu lozinca sa drăguță «valiza — gara — Rusia». Apoi, parcă fără nici măcar o trecere, a devenit fondatorul și singurul conducător al Partidului Social Democrat. Numai că în anul 1990 el s-a manifestat la mitingurile naționaliștilor radicali de dreapta, și, tot atunci — în 1990 s-a făcut politician de stînga — social-democrat.


Nu-i așa, este destul de greu să ne imaginăm situația în care, spre exemplu, Marine Le Pen, care conduce Frontul național al Franței, devine brusc liderul socialiștilor francezi. Iar Nantoi a reușit! Așa deci, atunci cînd el vorbește despre «tîrfele politice» din Moldova, el vorbește în absolută cunoștință de cauză.


Ideea despre tîrfe, femeile care se vînd pentru bani, vine în cap după cunoașterea a încă unui episod a biografiei politice a lui Oazu Nantoi. În 2004, el, brusc, a renunțat la funcția de președinte al Partidului Social Democrat. Noul lider al formațiunii a devenit antreprenorul Ion Mușuc. Potrivit multiplelor zvonuri, Nantoi, banal a vîndut partidul lui Mușuc. Pentru bani.

 

Conflictele — mediul de prosperare


Dar toate acestea sunt doar momente inocente din viața lui Nantoi. La urma urmei, social democrații — de la Nantoi la Șelin, nu au avut nicio influență serioasă asupra vieții politice din Moldova. Nantoi personal, însă, a avut. Cu mare regret. Respectiv, din 1991 pînă în mai 1992, Nantoi a ocupat funcția de șef al direcției analiză politică în aparatul președintelui Mircea Snegur. Adică, în esență, el și era consilierul politic al șefului statului. Și el l-a sfătuit în așa fel pe Snegur că exact în acea perioadă a început conflictul armat de amploare din Transnistria. În consecința «sfaturilor» lui Nantoi, noi nu am depășit acest conflict nici în ziua de astăzi.


Grație războiului civil, Nantoi a primit o bucată de pîine pentru mult timp înainte. Spre exemplu, a fost șef de direcție pentru coordonare a politicii statului în localitățile din stînga Nistrului. Apoi, a primit salariu în calitate de director de programe în domeniul managementului conflictelor din cadrul Institutului de Politici Publice. Manager de conflicte — mai exact despre Nantoi nici nu ai cum spune. Paralel, în mod paradoxal, el ocupa funcția de director coordonator al asociației pentru menținerea încrederii, păcii și stabilității. Noțiunea de încredere, pace și stabilitate, Nantoi o explica în mod foarte original. În emisiunea de autor cu denumire sugestivă «Poduri», lansată la televiziunea națională în anul 2001, locuitorii Transnistriei erau prezentați drept neoameni, iar conducerea regiunii «străini obraznici». Emisiunea deturna eforturile noii guvernări în frunte cu Vladimir Voronin pentru restabilirea integrității teritoriale a țării, încît nu s-a menținut mult timp.

 

Apropo, Nantoi este căsătorit cu o «străină obraznică», o femeie de origine rusă. Oare să fie asta toată tragedia vieții lui Oazu Gheorghevici, nu avem posibilitatea să explicăm acest lucru.

 

Diagnoza psihică: «Viteazul»


Apoi, în viața lui au fost încercări disperate și aberante de a ajunge în Parlament pe cont propriu, în fruntea partidului. Mai tîrziu, el a decis să urce într-un spate străin, și anume, pe spatele președintelui de atunci a Partidului Democrat — Dumitru Diacov. Călare pe o spinare străină a fost mai la îndemînă. A urmat episodul scurt și menționat, deja, în deputăție.


Nantoi s-a învrednicit chiar de funcția de vicepreședinte al PDM. Însă, a plecat brusc din partid. S-a întîmplat acest lucru în 2011. Potrivit propriei sale versiuni, el nu pur și simplu a plecat din partid, ci, în general, din politică, pentru «a avea posibilitatea să-și expună liber opiniile». Însă, deja în 2012, el a candidat din nou și iar nereușit, la funcția de președinte, iar în 2015 — a pretins la funcția de primar și consilier municipal pe listele partidului lui Leancă.


Consumatorul de credite profesional Nantoi, toată viața încearcă să se poziționeze în calitate de «expert independent» și «analitic liber în gîndire». Însă, de fiecare dată a respins această imagine cu încercările sale politice de nimic. Da, și sincer vorbind, să numești propriul popor «neghiobi», iar pe cei puțin mai mult norocoși, ca și el însuși, reprezentanții clasei politice «tîrfe», puțin probabil o expertiză independentă de cea mai înaltă calitate și analiză liberă. Poate doar, ne vom repeta, psihanaliza. Iar schimbarea permanentă a partidelor, pe care el le «fericește» cu prezența sa (cel puțin patru), nu-l caracterizează ca pe o personalitate integră cu convingeri ferme.


Aici, însă, mai este și altceva. Toate aceste încercări și agitații sunt foarte greu de atribuit pe contul personalității contradictorii a lui Nantoi. Este foarte probabil că răspunsul este într-o altă taină a vieții lui Nantoi. Au abordat-o, în 2012, presa românească. Potrivit publicațiilor menționate, Nantoi a colaborat cu KGB sub numele de «Viteazul». Evident, însuși «viteazul» neagă acest lucru. Însă, dacă e să examinăm cariera lui tumultoasă prin prisma colaborării ipotetice cu «biroul», multe se așează la locul lor. Și faptul că un inginer electric de rînd, brusc, s-a pomenit printre liderii Frontului Popular, dar și faptul că el, fără a avea deprinderile corespunzătoare, brusc, a devenit unul dintre conducătorii agenției informaționale de stat Moldpres, iar după asta, brusc, a devenit principalul consilier al președintelui, și, chiar și faptul că în orice ipostază el a provocat tensionarea situației din Transnistria. Pînă la izbucnirea conflictului armat.


Nu vom afirma că este anume așa. Dar chiar dacă și este așa, nici măcar un agent extrem de valoros nu are nici un drept să ofenseze propriul popor.
 
PCRM.MD
 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: