Un «Ramzai» turnat în Moldova sau Acutizarea psihozei de care suferă puterea

Arestarea însoțită de multă zarvă a fostului deputat Bolboceanu, tirajată de mass-media afiliată și controlată de actuala guvernare, este un exemplu demonstrativ al începutului campaniei de speriere a societății. Acest eveniment a fost precedat de manipularea opiniei publice de către toate posturile de televiziune și de diferite internet-portaluri prin sperietoare de tipul «mîna Kremlinului», «uneltirile Rusiei», FSB», «agentura lui Putin» și tot așa și tot așa.
Încălzirea pînă la incan¬descență a «becului» antikremlin a început imediat după vizita la Kiev a premierului Pavel Filip. Fără a intra în amănuntele relațiilor extrem de complicate și care amenință întreaga regiune cu diferite cataclisme ale actualei guvernări ucrainene și ale aceluiași «Kremlin», vom menționa că, așa cum este de acum obișnuit, Kievul pedalează aceeași demonizare a Rusiei, în speranța că, în spatele actualului inamic, nu va fi atît de vizibilă și de simțită actuala problematică a cetățenilor de rînd ai acestei țări.

Între timp, virusul contaminat de Pavel Filip de la Kiev nu seamănă să aducă ceva bun Moldovei și cetățenilor ei. Succesiunea în acțiunile Guvernului moldav și ale conducerii Parlamentului demonstrează societății o anume stare de spirit a guvernării de coaliție. În linii generale, ea poate fi caracterizată ca o torpilare consecventă a dialogului și colaborării cu Federația Rusă, o formare cu ajutorul unor cunoscute metode de spălare a creierelor a chipului dușmanului nostru în persoana Federației Ruse. Întrebare: pentru ce și pentru cine se face asta? Există mai multe cauze. Prima — dorința fierbinte de a le face pe toate pe placul tutorilor occidentali, de a le demonstra că, în ceea ce privește spiritele antikremliniste, actuala guvernare din Moldova e mai mult decît bravo.

A doua — este vorba despre dispoziția și motivația acelei părți a societății noastre, care e cuprinsă de spiritul unionist. Deoarece «nenea Ghimpu» a încetat să fie o autoritate pentru acest foarte activ grup social, devenind o «iudă», înseamnă că acul busolei «unirea» trebuie orientat în altă direcție, pentru ca și această parte a electoratului să fie mobilizat și adunat la timpul necesar și la locul necesar. Deocamdată, azimutul atragerii forțelor unioniste nu este indicat, dar credeți-mă, foarte degrabă ne vor fi arătate adevăratele «căpetenii ale rusofobilor» și a «luptătorilor cu agresiunea de la Kremlin». Există și a treia cauză: necesitatea de a distrage opinia publică de la problemele reale: creșterea prețurilor, a instabilității sociale, falimentarea businessului mediu și mic și acapararea pieței Moldovei de o puternică rețea comercială din Europa. Deci, e tocmai timpul de a dezlănțui o campanie în spiritul inchiziției medievale. A aprinde ruguri autodafe, a împrăștia prin munți și văi fumăraie și bioxid de carbon.

Cît privește arestarea nenorocitului de Bolboceanu… Întrebarea e următoarea: dacă în timpul arestării lui au fost confiscate documente care într-adevăr prezintă secrete de stat, am vrea foarte mult să vedem cel puțin copiile lor. Chiar și de departe. Cum se zice, cu un singur ochi. Iar dacă aceste materiale au un caracter analitic, în acest caz, poate fi arestat oricine se ocupă astăzi în Moldova de analiză. Și, pe lîngă asta, în general, ce fel de materiale sunt acestea? Doar ni se spune că figurantul le vindea pentru bani, și o făcea în mod permanent.

Domnilor creatori de versiuni, spuneți-ne: banii și faptul transmiterii acestora către cel arestat au fost menționați într-un proces-verbal în prezența unor martori? Anume în versiunea pe care ați adus-o la cunoștința întregii țări? Și ce fel de documente pot costa asemenea bani (20 mii de u. c.)? Analize obișnuite sau procese-verbale ale unor ședințe secrete? Unde — la Guvern, la Președinție, în Parlament? Ce secrete pot fi găsite astăzi în coridoarele puterii?

Guvernarea nu se sfiește de nimic și nu ascunde nimic. Iată, a dat în concesiune 40 % din teritoriul țării — ei și ce? Celor de la putere le e bine! Ce le dorește inima, aceea și fac! Și iată că pe acest fundal au decis să ne prostească, servindu-ne o careva «poveste» din lumea spionilor. Nu ne faceți să rîdem, domnilor! Mai ales că, plus la toate, ați mai trîntit-o și cu «trădarea de Patrie». Dacă s-a ajuns la asta, atunci acest articol poate fi aplicat cu toată îndrăzneala tuturor unioniștilor și acoliților lor de la putere.

Nu chiar demult, vreo cîteva zile în urmă, Parlamentul României a adoptat o rezoluție cu privire la o «dată comemorativă» — 27 martie, și la memorabilele evenimente din anul 1918. Acest fapt istoric, dacă e să ne exprimăm corect din punct de vedere politic, este interpretat în mod foarte diferit în societatea moldovenească, inclusiv în comunitatea academică, și la sigur că trezește indignare în rîndurile apărătorilor actualei statalități a poporului moldav.

Cînd țara este vîndută ieftin, fără a se înceta poclonurile în fața granturilor care plouă cu aur și a tutorilor (care știu că aceste ploi de aur înmulțesc bogăția oligarhilor, care sunt bogați și fără asta), cînd pe ascuns se dă în concesiune teritoriul, cînd de dragul vecinilor și a discursului antikremlin tirajat de ei se închid ochii în fața evidentei lor intenții de a ne distruge principala sursă de apă pentru capitala noastră și pentru multe alte orașe și sate — rîul Nistru, noi, cetățenii Moldovei, cum să calificăm aceste acțiuni ale guvernanților noștri?

Iată ce e trădare a intereselor țării și iată unde și cum se face ea! Pe cînd noi suntem speriați cu niște «povești» despre spioni care, chipurile, mai-mai să ne vîndă țara în întregime! Ce prosteală nerușinată!

Pare-se, e un motiv potrivit pentru ca noi toți, cei care suntem contra unor asemenea prosteli prin care ne umilește actuala guvernare, să ne adunăm împreună și s-o trimitem unde-i este locul — la gunoiștea istoriei…

Mihail Lupașcoскачать dle 10.6фильмы бесплатно