Curcanul călător
РУС. MOLD.
» » Curcanul călător

Curcanul călător

11-06-2017, 11:15
Viziuni: 1 811
  
Versiunea de tipar   
Curcanul călătorStimați concetățeni, oare nu este timpul să ne adresăm următoarea întrebare: ce beneficiu practic au adus țării noastre multiplele vizite peste hotare ale lui Igor Dodon?
 
Este clar că Igor Nicolaevici se consideră «președintele întregului popor», tatăl națiunii și fratele mai mic al eternității. Însă, toate acestea necesită confirmare permanentă. Iar cea mai bună confirmare a acestui fapt, conform gîndirii lui Dodon, sînt selfie-urile cu liderii mondiali. Spre exemplu, cu Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

Pe direcția moscovită

Reamintim că prima sa vizită peste hotare în calitate de președinte ilegal al Moldovei, Dodon a întreprins-o la Moscova. Scopuri au fost trei la număr: a cerși bani; anularea interdicției de intrare pe teritoriul Federației Ruse pentru 50 de mii de moldoveni, care, anterior, au încălcat legea migrației sau de muncă a Rusiei; reîntoarcerea autoproclamatei Transnistrii în componența Moldovei.

Așa cum a remarcat pe îndelete colegul nostru, jurnalistul RIA «Novîi Deni», Igor Maslov, atunci Dodon «umbla timid prin birourile mari de la Kremlin, flatat la modul deschis, aproape că lingușitor».

Ei și ce a fost la ieșire? Dodon afirmă că a obținut anularea parțială a sancțiunilor impuse pe dimensiunea exportului mărfurilor moldovenești. Însă, din cîte-mi aduc aminte, majorarea ratei exportului a început încă pînă la «alegerea de către tot poporul» a lui Dodon, iar meritele lui în această situație sînt destul de dubioase. Unde mai pui că nici nu-i stă bine unui președinte, chiar și ilegal, să execute funcțiile ministrului economiei. Păi da, noi cu toții știm foarte bine biografia eroică a lui Igor Nicolaevici și chiar sîntem de acord cu faptul că în ceea ce-l privește, funcția de ministru al economiei s-a transformat la el în reflexul pavlovian și totuși...

Referitor la migranții de muncă. Judecînd după reportajele brave în presa controlată de Dodon, pe lîngă «alesul de către tot poporul» șeful lor a devenit, prin cumul, și președinte al sindicatului gasterbaiterilor. Numai că reportajele vin să contrazică acele noutăți publicate pe rețelele de socializare de către conaționalii noștri care muncesc în Rusia. Potrivit lor, niciun fel de «amnistie» nu există deocamdată și nici nu se prevede la orizont măcar.

Și Transnistria... Actualul lider al regiunii, Vadim Krasnoselski i-a explicat cu text deschis lui Dodon că «RMN» nu are de gînd să adere la Moldova și punct.
 
În concluzie, putem spune cu îndrăzneală că voaiajul internațional a lui Dodon a fost o bulă de săpun, iar banii contribuabililor au fost cheltuiți în zadar. Și, în calitatea mea de contribuabil aș vrea să-i adresez lui Dodon următoarea întrebare: în calitate de ce s-a plimbat la Moscova, din contul nostru, președintele formal al PSRM — Zinaida Greceanîi, consilierul municipal — Vanea Ceban și bașcanul Găgăuziei — Irina Vlah?

Lui Dodon îi place să se plimbe la Moscova fără vreo necesitate în acest sens. Se pare că asta l-a enervat rău pe Vladimir Putin, care penultima dată l-a făcut pe Dodon să aștepte în anticamera sa... nici mai mult nici mai puțin — 4 ore. Ceea ce denotă și atitudinea sa față de acest subiect. Și este puțin probabil ca această atitudine să se fi schimbat chiar dacă «alesul de către tot poporul» a fost invitat la Forumul Economic Internațional din Sankt Petersburg, unde, Dodon s-a comportat aproape ca conducător absolut al țării. Ceea ce nu corespunde nici pe departe realității (iar Putin știe foarte bine acest lucru).

El a spus: «Să mergem!»

Cred că Igor Dodon a întreprins cea mai importantă vizită externă încă pînă la «încoronarea» sa — în martie 2016, în Cipru. Istoricitatea acestei vizite constă în faptul că, în aceeași zi, pe Insula Afroditei a zburat și... «coordonatorul întregii Moldove», Vladimir Plahotniuc. Iar probabilitatea că cei doi nu s-au întîlnit acolo este foarte și foarte mică. Igor Nicolaevici și Vladimir Gheorghevici puteau să se întîlnească doar pentru un singur lucru — încheierea tranzacției care prevedea trădarea muncitorilor protestatari în schimbul fotoliului de președinte.

Odată intrat în funcție, așa cum s-a mai spus, Igor Dodon a întreprins prima sa vizită la Moscova. A doua — la Bruxelles. În ajunul vizitei el a declarat ferm că are intenția să bucățească birocrația de la Bruxelles, să anuleze Acordul de Asociere cu UE, iar NATO să-l facă praf și pulbere. Din păcate, nici prima, nici a doua și nici a treia variantă nu a reușit.

Și jurnaliștilor li s-a propus să-l însoțească pe președinte, adevărat — din contul lor. Reamintim că la Moscova au plecat doar reprezentanții surselor media apropiate de Partidul Socialiștilor.

La Bruxelles, lui Dodon i s-a arătat repede unde-i este locul, iar la sediul Alianței Nord Atlantice, în replica încercărilor timide de a protesta împotriva deschiderii oficiului NATO la Chișinău, secretarul general adjunct al acestei organizații — Rose Gottemoeller a răspuns că oficiul va fi deschis în capitala Moldovei, măcar să crape. Cu această noutate «alesul de tot poporul» a revenit la Chișinău în fața faptului împlinit.

Apoi, a mai urmat o vizită scurtă la Moscova, după care, Dodon și-a îndreptat pașii... la Teheran. Motivul formal a fost deschiderea campionatului mondial la șah printre femei, care se desfășura acolo. Dacă cineva nu este la curent, Igor Nicolaevici mai este și președinte al Federației Moldovenești de Șah, conducerea căreia a preluat-o în urma unui atac raider.

Pentru a aminti publicului despre calitatea sa de a fi «ales de tot poporul», în ajunul vizitei, Dodon a declarat că în afară de mișcarea figurilor pe tabla de șah, la Iran, el va purta negocieri pe marginea «atragerii investițiilor».

Presa lui Dodon a explodat de entuziasm, iar utilizatorii plătiți de rețea pur și simplu se înecau, născocind asemenea perle ca: «Părțile au identificat un șir de sectoare cu perspectivă, cum ar fi spre exemplu, agricultura — numai populația Iranului constituie peste 80 de milioane de oameni». Sau: «De asemenea, este posibilă dezvoltarea relațiilor în sectorul energetic.  
 
Populația Moldovei de pe ambele maluri ale Nistrului cheltuiește anual 2,8 — 3 miliarde de metri cubi de gaze naturale, în timp ce Iranul produce, zilnic, circa 1 miliard de metri cubi de gaze», a subliniat Igor Dodon». Hopa... nu cumva Igor Nicolaevici are de gînd să se avînte în construcția secolului și să construiască un gazoduct Teheran — Chișinău, unde mai pui că peste Crimeea?

De altfel, vorbește lumea că Dodon a mers la Teheran nu pentru ca să cheltuiască bani, ci pentru ca să ceară. Chipurile pentru promovarea numirii în funcția de director general al întreprinderii moldo-ruse «Moldovagaz» pe un apropiat a lui Vladimir Plahotniuc — Vasile Botnari pentru jumătate de milion de dolari.
 
În luna mai, Dodon merge din nou la Moscova — la Parada Victoriei. Unde a fost unicul oaspete — șef de stat. Restul președinților au preferat să stea acasă și să marcheze această sărbătoare sfîntă alături de poporul lor.

Dar, așa cum se știe deja foarte bine, pe Igor Dodon îl doare-n cot de poporul moldovenesc. În schimb, Igor Nicolaevici nu a ratat ocazia de a-și face reclamă și i-a felicitat pe pasagerii cursei aviatice Chișinău-Moscova cu ocazia Zilei Victoriei în schimbul unei porții rîvnite de aplauze.

* * *
Deci, așa cum putem înțelege, randamentul vizitelor externe ale lui Dodon este egal cu zero. La noi, președintele este o figură reprezentativă și nici pe departe una care poate să conducă statul. Și de aceea, Dodon se vede nevoit să concretizeze în cadrul discuțiilor cu omologii săi străini că promisiunile lui pot fi realizate doar după alegerile parlamentare. Care, speră el, vor fi cîștigate de părtașii lui. Cred însă că el, așa cum o face întotdeauna, își prea supraestimează șansele și-și prezintă dorințele drept realitate.

Eugeniu Marianскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: