Nistrul necesită fapte mari
РУС. MOLD.
» » Nistrul necesită fapte mari

Nistrul necesită fapte mari

17-06-2017, 10:30
Viziuni: 312
  
Versiunea de tipar   
Nistrul necesită fapte mariSînt oare dispuse guvernele Moldovei și Ucrainei să întreprindă pași reali pentru păstrarea rîului primordial pentru noi — Nistru?

 

 

Au trecut cinci ani din momentul în care Ucraina a semnat Acordul de colaborare cu Moldova în sfera protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru. Însă, Rada Supremă a ratificat acest document important abia săptămîna trecută. Cei optimiști bat din palme și speră că astfel vor fi rezolvate toate problemele. Cei realiști nu se grăbesc, deocamdată să facă concluzii serioase.


Ratificarea nu înseamnă și pași activi întreprinși


Proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului respectiv a fost adoptat cu voturile a 227 de deputați din Rada Supremă, numărul minim de votanți fiind de 226. Adică, în cazul în care doi deputați ucraineni ar fi pus la îndoială, ratificarea nu ar fi avut loc. Ce a intimidat și intimidează partea ucraineană dacă aproape jumătate din aleșii poporului s-au pronunțat împotrivă? Pentru că scopurile sînt nobile pentru ambele maluri ale Nistrului.


Acordul de colaborare în sfera protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru a fost semnat la Roma pe 29 noiembrie 2012 în cadrul sesiunii a VI-a de consultări între părțile Convenției cu privire la protejarea și folosirea resurselor de apă transfrontaliere și lacurilor internaționale.


Conform documentului, părțile trebuie să colaboreze în ceea ce privește realizarea sarcinilor ce vizează dezvoltarea utilizării durabile a apei, bazată pe principiile protejării resurselor naturale, reducerea considerabilă a nivelului de poluare și restabilirea ecosistemelor bazinului rîului Nistru, de asemenea, diminuarea consecințelor nocive provocate de factorii naturali și antropici.


De asemenea, Acordul presupune desfășurarea acțiunilor comune în vederea prevenirii și lichidării consecințelor situațiilor excepționale, monitorizarea și estimarea ecologică, schimbul de date și informații în colaborarea științifico-tehnică, distribuirea resurselor acvatice, reglarea debitului de apă, păstrarea și utilizarea resurselor acvatice biologice, de asemenea, accesul societății la informațiile cu privire la starea bazinului rîului Nistru.


La ratificarea Acordului s-a remarcat că Nistrul este un obiect acvatic transfrontalier, rîul curge din Ucraina în Republica Moldova după care revine în Ucraina și curge în Marea Neagră. Nistrul și afluenții săi reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru asemenea orașe mari ca Lvov, Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Chișinău, Bălți și Odessa. Autorii proiectului de lege subliniază că situația ecologică nefastă care a fost creată impune necesitatea aprobării măsurilor urgente atît la nivel național, cît și la nivel interstatal.


Este de remarcat faptul că ratificarea Acordului dat a avut loc doar după ce s-a anunțat oficial despre debutul construcției fazei a doua a Stației electrice de hidro-acumulare (4-7 agregate), și pentru construcția celui de-al patrulea agregat Ucraina a alocat, deja, 4,05 miliarde de hrivne.


Gradul de competență


Ratificarea Acordului de către partea ucraineană a fost foarte importantă pentru că debitul de bază al rîului se formează pe teritoriul Ucrainei. Suprafața bazinului Nistrului constituie 72,1 mii de metri pătrați dintre care, 73 la sută se află pe teritoriul Ucrainei, pe teritoriul Moldovei — 27 %. Poloniei — 0,05 % din toată suprafața. Acum, Acordul este ratificat. Ce urmează? Ce acțiuni vor întreprinde guvernele Ucrainei și Moldovei pentru a păstra acest rîu de importanță strategică? Acordul prevede că va fi creată o comisie interguvernamentală specializată, care va determina direcțiile prioritare pentru salvarea rîului. Din comisie trebuie să facă parte reprezentanți ai puterii centrale, savanți, reprezentanți ai ONG-urilor, reprezentanți ai administrațiilor regionale. Care va fi, în final, componența acestei comisii este greu de spus, pentru că deja de pe acum apar întrebări legate de reprezentanții puterii centrale, mai exact, cu reprezentanții Ministerului Mediului de profil, care se află la etapa de lichidare. Funcțiile acestuia vor fi preluate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare sau de una dintre agențiile subordonate acestui minister. Între Ministerul Mediului, care a formulat politica ecologică, și Ministerul Agriculturii nu a existat niciodată înțelegere, dimpotrivă — o concurență vădită. Cine va cura, în continuare, problemele ecologice, inclusiv, în ceea ce privește protecția rîului Nistru?


* * *

Un lucru pe care putem să nu-l punem la îndoială este faptul că după ratificarea Acordului de colaborare în sfera protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, atît Moldova cît și Ucraina vor cere bani de la Europa sub pretextul implementării proiectelor respective. În cazul Moldovei nu este greu de presupus că o mare parte din sursele financiare va ajunge în buzunarele funcționarilor, așa cum se întîmplă întotdeauna. Aș vrea să cred că totul va fi bine, însă, realitatea nu-mi permite.

 

Comentariu exclusiv


Nu-i apă, nu-i economie


Elena Zubcov, doctor habilitat în științe biologice, profesor, șefa Laboratorului Hidrobiologie și Ecotoxicologie din cadrul Institutului de Zoologie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei:


— Îmi vine greu să spun de ce Ucraina a ratificat Acordul de colaborare în sfera protejării și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru abia acum, la cinci ani după semnarea lui. Presupun că nu s-a trecut fără presiunea proceselor europene. Recent, a intrat în vigoare regimul fără vize între Ucraina și Uniunea Europeană. Cel mai probabil, acest lucru a fost precedat de un șir de obligațiuni, pe care Ucraina trebuia să le îndeplinească pentru a putea pretinde la statutul de putere europeană.


Deoarece, atît ecologiștii noștri cît și cei ucraineni s-au adresat structurilor europene de drept pe marginea problemelor ce țin de ocrotirea Nistrului, ratificarea Acordului dat putea fi unul din punctele incluse în cerințele UE.


Însă, chiar dacă Acordul a fost ratificat nu trebuie să ne așteptăm că de îndată vor începe a fi soluționate toate problemele. Acordul prevede utilizarea rațională a bazinului rîului Nistru, inclusiv chestiunile ecologice, economice și sociale. Este vorba despre o sumedenie de probleme legate de bazinul rîului Nistru, tot teritoriul de acumulare a apei rîului. La lucrări vor fi implicați mii de oameni, activitatea cărora trebuie să fie convenită atît la nivel local cît și la nivel internațional.


Fără acordul comisiei de profil, nici Moldova și nici Ucraina nu vor putea întreprinde acțiuni care să dăuneze rîului. Din componența acestor comisii, în afară de specialiști, savanți-ecologiști, trebuie să mai facă parte și reprezentanți ai puterii de toate nivelele și ONG-urilor. Îmi vine greu să judec în baza căror criterii vor fi selectați membrii comisiei în Moldova, pentru că Acordul este, într-o oarecare măsură, un document cadru, iar detaliile trebuie să fie soluționate de Guvern în procesul îndeplinirii.


Din păcate, ratificarea documentului de partea ucraineană, puțin probabil să influențeze construcția centralei hidroelectrice de acumulare în faza a doua. Vom remarca că Acordul a fost ratificat doar atunci cînd autoritățile ucrainene au anunțat despre faptul că au găsit surse necesare pentru construcția celui de-al patrulea agregat. Adică, acest obiect nu poate fi supus discuțiilor și eu presupun că și construcția agregatelor 5–7 și următoarelor obiecte energetice (6 centrale hidroelectrice) nu vor fi puse în discuția comisiilor. De altfel, după vizita delegației noastre guvernamentale în Ucraina, circulă multe zvonuri încurajatoare, dar eu nu pot să comentez situația fără a face cunoștință cu conținutul documentelor semnate. Dacă după ratificarea acestui Acord, noi, într-adevăr, vom lucra în direcția potrivită, noi vom avea nevoie de specialiști în domeniul ecologiei. Moldova se confruntă cu un deficit acut de specialiști care înțeleg ce înseamnă funcționarea rîului, geneza apelor naturale, problemele de autopurificare și poluării repetate a ecosistemelor acvatice. Fără a înțelege procesele naturale nu se poate face nimic. Funcționarul trebuie să aibă posibilitatea și necesitatea de a armoniza documentul de ocrotire a mediului, înainte de a purcede la executarea acestuia.


Eu nu pot acum să prognozez pe cît de mult timp se va afla în centrul atenției autorităților acest Acord. Este posibil ca peste o perioadă acest document va fi pur și simplu uitat or, vor fi înaintate soluții pentru problemele Nistrului pentru o perioadă nedeterminată. Dar se poate întîmpla invers, acest Acord va consolida eforturile comune a autorităților în vederea prevenirii unei catastrofe ecologice. Timpul le va arăta pe toate. Însă, cu cît mai activă va fi societatea civilă și autoritățile cu atît mai repede va începe să funcționeze Acordul respectiv.
 
Natalia Lujina

 

 
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: