În pragul catastrofei acvatice

Asemenea secetă hidrologică în Moldova, ca acuma, nu a mai fost de mai bine de 50 de ani

În timp ce peste Moldova s-au abătut aversele, care au provocat pagube esenţiale fermierilor şi gospodăriilor ţărăneşti, oamenii au încercat să găsească măcar un aspect pozitiv — apa celestă va umple Nistrul, care a secat. Însă, speranţele lor nu s-au îndreptăţit. Apa din rîul strategic pentru ţara noastră este, în continuare, insuficientă. Experţii enumeră o mulţime de factori care au generat secete hidrologică. Unul din ei — mentalitatea moldovenească.

Balanţa acvatică la nivel mondial

Săptămîna trecută, nivelul minim al apei din Nistru a coborît sub 8 metri, iar, din vara trecută, nivelul mediu nu ajunge nici măcar la 9 metri. Pentru funcţionarea normală a staţiei de pompare, nivelul minim în zona de colectare ar trebui să fie de 9,1 metri.  Adică, iată că de un an, capitala este în prag de a se pomeni fără apă. Ecologiştii demult trag semnale de alarmă şi avertizează despre existenţa unor probleme serioase. Însă, nu ştiu de ce, la noi în ţară, atitudinea politicienilor faţă de ecologişti este neserioasă iar opinia lor rămîne a fi examinată în ultimă instanţă. Imaginaţi-vă doar ce se va întmpla în cazul în care capitala rămîne fără apă măcar pentru o zi? Dar pentru o săptămînă? Graţie primarului capitalei, Chişinăul şi aşa miroase frumos, dar fără apă se va transforma în cel mai puturos oraş de pe planetă. Apropo, primarul de Chişinău ar trebui să fie primul în rîndul celor care ies în apărarea Nistrului. Însă, din cîte se vede el s-a înstrăinat totalmente de această problemă.

Astăzi, oamenii care stau în fruntea ţărilor, inclusiv în Moldova şi Ucraina, trebuie să determine corect priorităţile. În prim plan trebuie să fie protejarea naturii şi sănătatea omului, iar energia cu profiturile sale pot să mai aştepte.

Precum explică specialiştii Centrului pentru prognoze hidrologice, în mare măsură, această secetă hidrologică este provocată de reducerea volumului de pompare a celei mai mare centrale electrice de stocare din lume — de la Novodnestrovsk. Adică, la noi ajunge doar 120 — 130 de metri cubi pe secundă, doar o treime din necesităţi. Centrala electrică menţionată utilizează cantităţi mari de apă, iar rezervoarele adiacente conţin apă în exces. Se recurge la acest lucru pentru ca centrala să funcţioneze în regim standard.

Angajaţi de la «Apă Canal» recunosc că dacă pompările încetează, capitala va rămîne fără apă. Asta se poate întîmpla în orice zi.

În cadrul unei emisiuni televizate, şefa laboratorului de hidrobiologie şi ecotoxilogie al Institutului de zoologie din cadrul AŞRM, Elena Zubcov a atras atenţia că pe teritoriul Ucrainei nu încetează construcţia minicentralelor pe afluenţii Nistrului fapt, care, de asemenea, reduce volumul de apă în rîul de importanţă strategică. În orice caz, problema legată de seceta hidrologică este necesar de a fi soluţionată la nivel guvernamental, în cadrul unei comisii interstatale.

Este necesar ca partea ucraineană să aprobe Acordul cu privire la bazinul rîului Nistru. Pentru ca, în sfîrşit, în raport cu rîurile de frontieră, inclusiv Nistru, să fie elaborată o abordare ecologică firească în corespundere cu Convenţia Europeană. Pentru a salva Nistrul este necesar de a bate clopotele de alarmă pentru ca acestea să fie auzite la toate nivelurile. Pentru că, din cîte vedem, după ploi, rîurile mici din Moldova au înviat niţel, acum, ele au fost umplute în proporţie de 60-70 la sută. Spre exemplu, înainte de ploi, nivelul apei în rîul Bîc era de doar 8-10%, iar după ploi — 40%, însă, dacă vara va fi secetoasă, nivelul apei în rîurile mici va scădea din nou. Nistru, însă, cum a fost în scădere aşa şi a rămas.

Iazul de uz personal

Centrala hidrologică de la Novodnestrovsk este doar o parte a problemei. În opinia Elenei Zubcov, noi cu toţii trebuie să revedem psihologia utilizării resurselor acvatice.

Noi poluăm şi înnămolim rîurile mici, care se transformă în izvoraşe abia vizibile sau dispar definitiv. Ele nu sunt îngrijite, nimeni nu le curăţă. Dimpotrivă, malurile rîurilor se transformă în gunoişti. Unii fermieri îşi permit să schimbe cursul rîuleţului în grădina lor sau sapă canal pentru a umple un iaz în interes personal.

De pe maluri dispar copacii — o parte extrem de importantă pentru ecosistem.

În linii generale, distrugerea resurselor acvatice din Moldova decurge în ritm alert, însă, din barei motive, politicienii închid ochii şi ignoră această chestiune. Ei au alte probleme. Nimeni nu poartă responsabilitate pentru starea rîurilor mici din Moldova. Nimeni nu răspunde pentru nimic, nimeni nimănui nu dă darea de seamă. Noi, în general, nu avem o evidenţă a resurselor de apă. Mai mult decît atît, noi practic nu mai avem specialişti care ar putea să elaboreze corect un asemenea registru.

Prăbuşirea zonelor protejate

Pînă şi un nespecialist înţelege că în condiţiile insuficienţei de apă, Moldova se va confrunta cu o adevărată catastrofă social-economică. Odată cu asta, catastrofa ecologică se produce deja. De la Naslavcea pînă la Soroca, în Nistru practic nu mai este peşte — aşa ceva nu a fost niciodată. Se modifică tot sistemul ecologic unic. Apele rîului Nistru nu mai sunt atît de rapide, au dispărut filtrele naturale, de aceea nu are loc auto-curăţarea naturală. Locuitorii raionului Soroca recunosc că pe Nistru există locuri unde rîul poate fi trecut pe jos.

Iată aşa. Utilizăm îndelung beneficiile oferite de natură, dar nu dăm nimic în schimb. Din cîte se ştie, nimic nu se oferă pe gratis.

Comentariu exclusiv

Iurie Onofreiciuc, primarul oraşului Vadul lui Vodă:

«Nici aversele anterioare şi nici ploile de săptămîna asta, nu au influenţat pozitiv nivelul rîului Nistru. Cum a fost nivelul de 8,5 metri aşa a şi rămas, ba chiar s-a mai redus. Adică, este mai jos de nivelul critic. În general, acest lucru se întîmplă din cauza centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk, care a început să aplice tehnologii noi de producere a energiei electrice şi această problemă necesită a fi soluţionată la nivel interstatal.

Secarea rîului Nistru aduce un prejudiciu irecuperabil florei şi faunei nistrene unice. Din cauza scăderii nivelului apei, pe unele suprafeţe apar ierburi caracteristice lacurilor şi mlaştinilor. Dispar specii de animale care locuiau pe malurile Nistrului.

La ora actuală nu este vorba despre prejudicii economice pentru antreprenorii care lucrează în zona Vadul lui Vodă. Plaja funcţionează, la bazele de odihnă sunt cazaţi oameni. Însă, s-ar putea întîmpla ca agenţii economici ale căror activitate este legată de rîu să-şi sisteze activitatea pe o perioadă nedeterminată. Este vorba despre organizatorii croazierelor pe rîu şi altor activităţi acvatice. Însă, pe noi, inclusiv capitala, ne paşte un alt pericol — dacă staţiile de pompare se opresc — rămînem fără apă. Aceasta va fi o adevărată catastrofă, inclusiv, economică.

Acţiuni în susţinerea mediului pot fi organizate în condiţiile unui volum mare sau mic de apă. În orice caz, ele trebuie organizate doar în complex, pe toată albia, la nivel republican şi avînd la bază un program naţional. Despre aceasta se vorbeşte foarte puţin în Guvern, însă, toate acestea sunt doar noţiuni generale şi eu pun la îndoială faptul că în situaţia actuală cineva este capabil să elaboreze, cu atît mai mult, să implementeze un astfel de program.