Umbra Cernobîlului — 30 de ani şi în fiecare zi

La Chişinău a fost cinstită memoria participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la Centrala Atomică Cernobîl

Tragedia de la Centrala Atomică Cernobîl s-a extins — în formă de praf şi nori radioactivi — pe un teritoriu de mii de kilometri de la locul avariei. Doar o singură greşeală a transformat sute de hectare de pămînt în «zonă moartă». Circa 50 de participanţi la lichidarea consecinţelor avariei au murit în urma radiaţiei chiar în primele zile, alte cîteva mii, potrivit datelor OIS, au murit în următorii ani de după tragedie. Este imposibil de a calcula cîţi oameni au avut de suferit pînă acum şi cîţi vor mai suferi de azi încolo. Doar şi acum, peste 30 de ani, blocul al patrulea al staţiei continuă «să răsufle».

În fiecare an, pe 26 aprilie, în parcul din Valea Trandafirilor, se organizează un miting în memoria celor care şi-au sacrificat viaţa şi sănătatea pentru a lichida consecinţele celei mai îngrozitoare catastrofe tehnogene. Anul acesta, la manifestaţie s-au adunat deosebit de mulţi oameni. Participanţi la lichidarea consecinţelor avariei, membri ai familiilor acestora au venit la Chişinău din toate colţurile Moldovei. La mitingul de comemorare au fost prezenţi reprezentanţi ai ambasadelor Rusiei, Ucrainei şi Bielarusi. Teritoriile anume ale acestor ţări au avut de suferit cel mai mult. Nenorocirea a fost comună, şi au luptat împotriva ei de asemenea în comun.

La lichidarea consecinţelor catastrofei au participat 3550 de cetăţeni ai Moldovei de pe ambele maluri ale Nistrului: medici, ingineri, militari — oameni de diferite şi multe specialităţi au lucrat în zona de radiaţie, riscîndu-şi nu numai sănătatea, dar, după cum s-a dovedit mai tîrziu, şi însăşi viaţa. Potrivit datelor organizaţiei obşteşti din Moldova «Uniunea Crnobîl», 95 la sută din ei au devenit invalizi, iar 725 de oameni au decedat din cauza diferitelor boli provocate de condiţiile în care au participat la operaţiunile de lichidare a avariei. Circa 1750 de copii ai participanţilor la operaţiunile de lichidare «au moştenit» de la părinţi boli grave. Este vorba doar de cazuri înregistrare. Luînd în calcul faptul că norul radioactiv a trecut şi pe deasupra Moldovei, consecinţele tragediei e greu de a fi estimate, la fel cum este complicat de a calcula cîţi oameni au plecat din viaţa din cauza unor boli provocate de invizibila radiaţie.

În alocuţiunea sa, ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în Moldova, Ivan Gnatişin, a subliniat că această castastrofă de la Cernobîl a generat un mare număr de probleme care, odată cu trecerea timpului, se schimbă, însă nu dispar. Umbra Cernobîlului nu a rămas în trecut, ea continuă să ne însoţească zi de zi. Iar poporului ucrainean îi este dat să poarte încă zeci şi zeci de ani înainte povara grea a Cernobîlului. Cernobîlul nu e doar tragedia Ucrainei, consecinţele avariei nu au hotare geografice şi nici simpatii politice. Anume de aceea, autorităţile ucrainene, cu sprijinul comunităţii internaţionale, în toţi aceşti ani continuă să efectueze o muncă activă în scopul înlăturării consecinţelor acestei avarii.

Funcţionarea Centralei Atomice de la Cernobîl e stopată, ea nu mai produce energie electrică, însă continuă să respire. În interiorul obiectului «Adăpost» au rămas 95% din combustibilul care se afla în reactor în momentul avariei. Şi astăzi nivelul radiaţiei este destul de înalt. În unele locuri ale centralei, «ziua de muncă» pentru om durează nu mai mult de 15 minute.

Ivan Gnatişin a calificat drept obiectiv important înălţarea unei construcţii boltite numită sarcofag-2. Conform proiectului, lungimea ei va fi de 150 de metri, lăţimea — de 257 de metri, iar înălţimea — de 108 metri. Greutatea totală a acesteia va constitui 29 mii de tone. Finalizarea construcţiei respectivului obiect este planificată pentru toamna anului viitor. După care va urma demontarea construcţiilor din interiorul obiectului «Adăpost» cu scoaterea de acolo a rămăşiţelor de mase ce conţin combustibil cu ulterioara lor înhumare într-un loc sigur.

Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Bielarusi în Moldova, Serghei Ciciuc, de asemenea a subliniat faptul că şi pînă astăzi în diferite ţări sunt simţite consecinţele tragediei de la Cernobîl. Dar aceste consecinţe ar fi fost mult mai mari şi mai numeroase, dacă nu ar fi existat fapta pătrunsă de spirit de sacrificiu a celor care au participat la lichidarea lor.

Conform informaţiei prezentate de Serghei Ciciuc, 70 la sută din erupţiile radioactive s-au depus pe teritoriul Bielarusi, iar prejudiciul pricinuit ţării constituie suma de 235 miliarde de dolari, ceea ce este egal cu bugetul ţării pentru 32 de ani în raport cu bugetul ei din 1986. În aspect uman, au avut de suferit 2 milioane de oameni. De pe harta Bielarusi au dispărut 500 de localităţi.

Conform datelor organizaţiei internaţionale Greenpeace, pînă în prezent rămîn a fi poluate de radiaţie teritorii pe care locuiesc pînă la 5 milioane de oameni: în Ucraina — 2,3 milioane, în Bielarusi — 1,1 milioane, în Rusia — 1,6 milioane.

În Moldova nu sunt pămînturi considerate neutilizabile din cauza poluării radioactive. În schimb, sunt oameni care, în aprilie 1986, au contractat doze mari de radiaţie. Radiaţia l-a afectat pe fiecare dintre cei trecuţi de vîrsta de 30 de ani şi pe mulţi care s-au născut după catastrofa de la Cernobîl. Şi noi nu trebuie să uităm această tragedie nu numai pentru că ea ne-a adus multă durere şi multe suferinţe, ci şi pentru ca în viitor să nu mai admitem asemenea catastrofe. Noi cu toţii suntem responsabili în faţa viitoarelor generaţii.

Natalia Ustiugova