Situația legată de construcția spațiului locativ în Moldova este precară și instabilă. În sensul direct al cuvîntului
Pe de o parte, în Moldova se construiește tot mai puțin. Respectiv, conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2016 au fost eliberate cu 15 la sută mai puține autorizații de construcții decît în 2015. Pe de altă parte, boom-ul construcțiilor care a pus stăpînire pe capitală — continuă. Paradox, nu alta...
Cum se spune, «ocupanții sovietici» au lăsat în urma lor «monumente ale ocupației» inclusiv în complexul locativ. Grație lucrărilor de construcție de mare amploare din anii 60 — 80, au fost construite milioane de metri pătrați de locuință, au apărut noi sectoare și cartiere în Chișinău cum ar fi Botanica, Rîșcani, Sculeni, BAM — la Bălți, Noua Sorocă pe Nistru. Grație acestor construcții nu doar că au apărut dar au fost satisfăcute necesitățile în masă, pe care, anterior, puțini și le puteau permite. Construcția spațiului locativ în masă a permis rezolvarea problemei lipsei critice a spațiului locativ.
Ce ne costă să construim o casă?
În zilele noastre, nu fiecare își permite să achiziționeze o casă, mai exact puțini își permit acest lucru — este scump. Pentru a procura un apartament cu o odaie în capitală trebuie să scoți din buzunar cel puțin 25 de mii de euro, ce nu ar spune acolo reclama.
Să construiești propria casă? Lucrările vor costa circa 350 de euro per metru pătrat. Și aici nu se ia în calcul prețul terenului pentru construcție. Așa că, își pot construi o casă doar cei care au mulți bani. Mulți bani știm noi cine are.
Vor spune că se poate lua credit pentru construcție. Așa este, dar, orice credit presupune o investiție inițială de minim 30 la sută (credite fără procent pentru construcție poate contracta doar «alesul de tot poporul» Dodon de la banca lui Plahotniuc). Plata soldului cu procente impunătoare, de asemenea, ușurează considerabil buzunarul.
Unde să construim o casă?
Moldova se află într-o zonă seismic periculoasă, asta știe toată lumea. Dar mai există și alte pericole — alunecări de teren, care pot aduce prejudicii și mai mari decît cutremurele, solul tasat, revenele, apele subterane și alte «mine» naturale.
Chișinăul se raportează la zona de pericol seismic de 7 baluri. Dar sînt multe alte sectoare unde trebuie de construit case luînd în calcul riscul pericolului de 8 baluri — strada Albișoara, București, Bernardazzi și altele.
În capitală, demult nu au mai rămas sectoare bune pentru construcții, asta, însă, puțin îi interesează pe funcționarii responsabili pentru eliberarea autorizațiilor și care primesc pentru asta «comisioane ilegale». Direcția arhitectură, urbanism și relații funciare pur și simplu închide ochii și alocă terenuri, care, anterior, erau considerate nepotrivite pentru construcții.
Împărțirea terenului municipal în arendă sau în proprietate, conform legii, trebuie să se facă la licitație. Însă, primăria a organizat ultima licitație... tocmai în 2013, de atunci, calea legală pentru obținerea unui teren este închisă.
Anul trecut, în primărie a izbucnit un adevărat scandal legat de construcții. Au fost reținuți viceprimarul Vlad Coteț, vicedirectorul Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, Radu Blaj, inspectorul principal al Inspecției de Stat în construcții din sectorul Botanica, Vitalie Știrbu și un șir de alte persoane responsabile. Dar cred că asta nu a schimbat situația la capitolul corupție în general.
Oh, Francois!
În secolul XVII, arhitectul parizian Francois Mansart a început, cu încălcarea legii cu privire la numărul de etaje, să construiască spații locative sub căpriorii acoperișurilor. Aceste încăperi au și fost numite în cinstea lui — mansarde.
Să «francofonizeze» capitala Moldovei s-a apucat și primarul «european» Dorin Chirtoacă, care a eliberat o mulțime de autorizații pentru amenajarea șantierelor de construcție peste capurile locatarilor de la ultimele etaje.
Chipurile, construcția mansardelor reprezintă o salvare pentru fondul locativ învechit din capitală. În consecință, construcțiile au ieșit hidoase și nesigure pentru cei care locuiesc acolo. Ceea ce a și confirmat incendiul produs la mansarda din sectorul Botanica, în 2014, cînd au ars 28 de apartamente cu suprafața de 600 de metri pătrați. Din fericire nimeni nu a avut de suferit.
Experții indică asupra faptului că mansardele sînt construite cu o multitudine de încălcări. În afară de aceasta, mai apare o întrebare foarte importantă: cîți ani vor mai ține casele peste care au fost construite mansarde, dacă ele însele sînt foarte vechi?
Locuințe sociale
La acest capitol, în Moldova este un colaps total. Așa cum declară actuala guvernare, un proiect în acest sens ar exista, iar procentele în cadrul acestuia sînt mult mai mici. Însă, concepția acestuia, din start, este foarte închisă. De cele mai multe ori, societatea nu cunoaște nici numele norocoșilor care au reușit să beneficieze de acest program. În concluzie putem afirma că acesta nu este un program social real, ci PR politic.
Chiar dacă o familie tînără reușește să nimerească într-un asemenea program, lucrurile nu se încheie aici. Ce presupune o familie tînără? Este vorba despre doi maturi, care sînt la începutul carierei lor, cu un salariu mediu de 3-5 mii de lei. Cei doi pot să mai aibă la întreținere copii mici. Asta înseamnă că veniturile familiei sînt și mai mici, iar cheltuielile considerabil mai mari. Avînd în vedere asemenea venituri și prețurile de astăzi la imobile, pentru ei este ireal să strîngă bani pentru a procura propriul apartament. Acest lucru este greu chiar și pentru cei care au propria lor afacere iar veniturile depășesc de cîteva ori indicatorii medii pe țară.
În afară de aceasta, pînă la ora actuală nu a fost soluționată problema locuințelor vechi și avariate. Mai devreme sau mai tîrziu, statul va trebui să asigure cu locuințe noi oamenii care trăiesc în asemenea apartamente. Dar de unde să le ia, dacă autoritățile sînt mai preocupate de «integrarea europeană», «împărțirea» creditelor și sistemul alegerilor parlamentare decît de construcția spațiului locativ?
În schimb, grație eforturilor acestei guvernări, numărul pretendenților la locuințe sociale în Moldova ar putea scădea cu aproape trei ori. Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor intenționează să reducă numărul categoriilor de cetățeni ce pretind la metri pătrați de la paisprezece la cinci.
Multe țări occidentale sînt gata să ne ajute financiar, să ofere bani pentru implementarea programelor sociale eficiente. Însă, instabilitatea din țară, corupția și interesele personale ale celor de la putere privează oamenii de rînd de la accesul la aceste surse.
Ce reiese — că este tocmai timpul potrivit pentru ca oamenii simpli să-și caute terenuri la subsol?..
Evgheni Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно